Hidrologie “populara” a Deltei Dunarii

MLASTINI

Terenurile situate intre curba hipsometrica de 0,5 m sub nivelul Marii Negre si curba de 3 hg (peste nivelul minim local al bratelor Dunarii) sunt acoperite permanent sau aproape permanent de apa si invadate de vegetatia tare de balta (trestie, papura, pipirig, rogoz etc.), formand mlastinile deltei. Fundul mlastinilor prezinta un relief ondulat, cu grinduri plate submerse si cu arii joase, incat grosimea stratului de apa variaza de la un loc la altul si, in functie de aceasta, speciile de plante acvatice si dezvoltarea lor.

Zonele in care adincimea apei depaseste 1,5 m sunt acoperite de stufarii plutitoare (plaurul). Pe masura ce nivelul apei scade, natura vegetatiei se schimba; stuful se fixeaza si se amesteca cu alte specii (papura, pipirig), pentru ca pe fundurile cele mai inalte, unde coloana de apa este cea mai subtire, iar in perioadele de nivel scazut devin emerse, stuful sa dispara complet, lasand loc unei vegetatii mai marunte, similara in mare masura cu vegetatia intilnita pe formele de relief imediat superioare ca pozitie topografica: japsele.

Terenurile acoperite de mlastina, cuprinse intre -0.5 m si 3 hg, au urmatoarele intinderi aproximative:

Tabelul 5

REPARTITIA TERENURILOR MLASTINOASE PE COMPLEXE GEOGRAFlCE

Deci, pe ansamblul deltei, mlastinile reprezinta o proportie foarte importanta, de 67,2%.