Hidrologie “populara” a Deltei Dunarii

Pantele de scurgere. Pantele de scurgerea apelor din Delta Dunarii variaza in functie de nivel.

La apele extraordinare din anul 1897 panta a fost, pe ultimii 20 km, de circa 0,10 m/km pe bratul Sulina si de circa 0,07 m/km pe bratul Chilia. La ape mari panta de scurgere este mai mare in apropierea gurilor de varsare in mare.

Pentru apele de etiaj, panta coboara sub 0,005 m/km.

La apele mijlocii, in faza de crestere, panta stabilita pe baza de masuratori directe a fost de 0,029 m/km pe bratul Chilia, 0,011 m/km pe bratul Sf. Gheorghe si de 0,037 m/km pe Sulina.

Panta mai redusa de pe bratul Sf. Gheorghe se explica prin faptul ca acest brat are posibilitati mai mari de descarcarea unei parti din debitul sau inainte de a ajunge la mare, prin canalele Dunavat si Dranov, care conduce apele in Razelm, unde nivelul este, aproape in toate cazurile, mai jos decit nivelul din baltile deltei, fiind reglat in raport cu nivelul marii prin gura Portita.

Panta mai mare a bratului Sulina se datoreste pe de o parte scurtarii cursului sau natural prin canalizare si pe de alta intretinerii senalului si a gurii de varsare prin dragarea aluviunilor, ce se depun pe parcurs sub forma de praguri, iar la gura sub forma barei submerse.

Viteza de scurgere este in functie de panta, debit si nivel, precum si de sensul de evolutie: in crestere sau in scadere.

Vitezele cele mai mici, corespunzatoare apelor celor mai scazute, au fost de 0,30 m/s la ape libere si sub aceasta valoare cand fluviul este inghetat.

Vitezele cele mai mari, corespunzatoare apelor celor mai ridicate, atinge 2,00 m/s.

Dupa datele publicate (76) vitezele corespunzatoare diverselor nivele la mira Tulcea, stabilite prin masuratori directe in perioadele 1928 – 1943 si 1954 – 1956 sint cele din tabelul 22.

Tabelul 22
VITEZA APELOR PE BRATELE DUNARII, LA DIVERSE NIVELE (DUPA Oh. MIRICA)

 

Nivelul apei la mira Tulcea in cm

 Viteze mijlocii in cm/s
Dunarea Mila 45 Br. Tulcea Mila 35 Br. Sulina Mila 33 Br. Chilia Km. 108
medie maxima medie maxima medie maxima medie maxima
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0 40 65 40 60 40 65 35 55
50 50 75 45 65 50 70 40 60
100 55 85 50 80 60 85 45 75
150 65 95 60 90 70 100 55 85
200 75 110 70 100 80 110 60 95
250 85 125 80 120 90 125 70 100
300 100 135 90 130 105 130 75 110
350 120 150 100 140 115 140 90 125
400 135 160 115 155 125 155 110 140

Vitezele mai mari pe bratul Sulina se explica, bineinteles, prin panta mai mare a acestuia; viteza mai mica de pe bratul Sf. Gheorghe este determinata, pe linga panta mai redusa a acestuia, si de forma meandrata a albiei minore. Vitezele mai mari pe Dunarea unitara se datoresc debitului mai mare al acesteia.

Pe garlele naturale si sahalele interioare vitezele sint mai mici. Aceasta ca urmare a pantei mai reduse, a rugozitatii malurilor, in general prinse de vegetatie, si a stadiului de evolutie (colmatare).

Pe canale, vitezele depind de panta care i s-a dat prin constructie, cel putin in prima faza de functionare. Mai tirziu, dupa ce incepe colmatarea, vitezele se reduc, tinzand sa se ajunga la vitezele caracteristice pe cursurile naturale din zona respectiva.

Leave a Reply