Mic Dictionar de cuvinte uzuale din zona Deltei Dunarii
( sursa principala text : lucrarea “Delta Dunării şi complexul lagunar Razelm” , 1982, autor : Domnul Inginer Eugen PANIGHIANŢ )
| Cuvant | Limba de provenienta | Explicatii | Sursa informatiei |
|---|---|---|---|
| A | |||
| Agi | turca | amar | |
| Altîn | turca | aur | |
| Ataman | rusa | mai marele peste pescari, brigadier | |
| Aterina | (lat.) Atherina hepsetus | peşte marin, care poate fi întîlnit şi în lacurile litorale | |
| Ave | unelte pescăreşti confecţionate din plasă | ||
| Azurinol | produs sintetic folosit în scopul conservării uneltelor pescăreşti | ||
| B | |||
| Baba | turca | tata | |
| Babaică | ucraineana | ramă, vîslă | |
| Babina | lipoveneste | pelican | User GDD: gigi (post in comment) |
| Babiţa | pelican | ||
| Bahnă | braţ mort al unei ape curgătoare, cu vegetaţie stufoasă fixată de fundul apei | ||
| Bahor | unealtă folosită de pescari pentru ridicarea şi scoaterea din carmace a sturionilor | ||
| Bair | turca | deal | |
| Bairam | turca | sărbătoare, petrecere | |
| Balaban | turca | mare | |
| Bălîc | turca | batog (fileuri de peşte de morun, nisetru ş.a.) | |
| Bara gurii (n. r. la Sfantu Gheorghe) | la varsarea Bratului Sfantu Gheorghe in Mare, contactul dintre apele cu densități diferite duce la depunerea în fața gurii a materialului transportat de fluviu, și are ca rezultat apariția unui banc submers ( bara gurii). | User GDD: neo (post in comment) - Teza de Doctorat Ionuț Ovejanu | |
| Baran | rusa | vîrtej cu macara pentru trasul uneltelor de pescuit (năvod) | |
| Bară | prag sau succesiune de praguri de nisip, pietriş, mîl dispuse adesea transversal în apropierea gurilor de vărsare ale fluviilor, la intrarea în porturi, producînd dificultăţi navigaţiei, îndepărtarea acestora se face prin dragaj | ||
| Batac | turca | mlăştinos | |
| Biban soare | (lat.) Lepomis gibbosus | peşte de apă dulce, originar din apele Americii; avînd o lungime de 15—20 cm, este dăunător economiei piscicole, fiind un mare consumator de icre ale altor peşti; poate servi ca peşte de acvariu | |
| Bugeac | turca | cîmpie, stepă | |
| Buhaz sau Bugaz | turca | canal, gîtlej | |
| Buhalca | rusa | unealtă folosită la speriatul peştilor în scopul prinderii lor | |
| Burun | turca | promontoriu, stîncă | |
| C | |||
| Cadăn | turca | nevastă | |
| Calabalîc | turca | mulţime | |
| Cara | turca | negru | |
| Caraorman | turca | padurea neagra | User Barcaholic : rst75 (post in private message on Barcaholic) |
| Cardon | rusa | pichet | |
| Carmace | unelte de pescuit cu cîrlige folosite la prinderea sturionilor | ||
| Cartai | turca | vultur hoitar | |
| Caugagia | turca | bătăuş, arţăgos | |
| Ceair | turca | vale | |
| ceam | navă fluvială fără punte, folosită pentru transportul lemnelor, stufului, pietrei, nisipului etc. | ||
| Ceamur | turca | material de construcţie alcătuit dintr-o pastă de lut amestecată cu paie şi frămîntată bine | |
| Celîc | turca | oţel | |
| Cherhana | clădire, adeseori cu mai multe încăperi, în care se depozitează peştele proaspăt, scoicile, racii etc., pentru sortare, expediere sau păstrare | ||
| Chioi | turca | sat | |
| Chipcel | unealtă de pescuit din plasă în formă de lingură | ||
| Ciflic | turca | moşie, fermă | |
| Ciortan | nume popular dat peştelui din specia crap (sălbatec) pînă la 1 kg greutate | ||
| Cirus | (lat.) Alosa maeotica | scrumbie de mare, dar pescuită şi în limanele litorale; 25—30 cm lungime; valoarea economică ridicată | |
| Codolă | frînghie de dimensiune mai mică, folosită la confecţionarea uneltelor pescăreşti | ||
| Cogealac | turca | bărbătesc | |
| Copcă | spărtură practicată în gheaţă pentru pescuit şi aerisirea bălţilor în timpul iernii | ||
| Cosac | (lat.) Abramis sapa | peşte de apă dulce de importanţă economică redusă, 20—25 cm | |
| Coseac | rusa | forma pe care o ia cîrdul de peşti în cursul migraţiei în apele fluviului sau mării | |
| Coteţe | construcţii pescăreşti, de cele mai multe ori de formă ovală, făcute din nuiele sau stuf, împletite cu papură sau coajă de tei | ||
| Crilă | rusa | aripă de năvod | |
| Crivac sau Crevac | nervura sau coasta unei bărci. Este din lemn arcuit sau curbat artificial. Numărul crivacelor exprimă totodată şi dimensiunea bărcilor | ||
| Cum | turca | nisip | |
| Curt | turca | lup | |
| D | |||
| Dere | turca | vale, pîrîu | |
| Doloşman | turca | aidoma unui nebun | |
| E | |||
| Eric | gîrla | ||
| Eski | vechi | ||
| Ezer | turca | lac, baltă | |
| F | |||
| Foaia plopului | (lat.) Abramis brama danubii | puiet de plătică, peşte de apă dulce de 25—30 cm lungime, îi plac apele lin curgătoare, are valoare economică mare | |
| Fultane | insule de vegetaţie ce înrămează din loc în loc malurile Complexului lagunar Razelm | ||
| G | |||
| Gard pescăresc sau leasă | împrejmuire din pari bătuţi în pămînt de care se fixează o împletitură din ostreţe; se foloseşte mai rar astăzi | ||
| Ghionder | (1) prăjină folosită de pescari pentru împinsul bărcii, atingînd cu ea fundul apei pentru a merge mai repede, se mai foloseşte şi la fixarea uneltelor de pescuit pasiv (talienele, vintirele); si (2) ghionderul mai are si functia de a tine Parusul intins - aceasi fuctie la un velier o are ghiul - teava de duraluminiu sau lemn | (2) User GDD: nicu (post in comment) | |
| Ghiborţ | (lat.) Acerina cernua | de apă dulce de 15—18 cm, cu valoare economică | |
| Ghiol | turca | lac, baltă | |
| H | |||
| Hahol | ucrainean | ||
| Hamangia | turca | băieş | |
| I | |||
| Iaprac | (lat.) Siluris glanis | somn în greutate de 4 kg | |
| Işpol | bulgara | căuș de lemn sau de tablă, folosit pentru scoaterea apei din barcă, din luntre | Pupezica - http://dexonline.ro/ |
| J | |||
| Japşă | baltă mică, care adesea seacă în timpul verii | ||
| K | |||
| Kobilă | unealtă manuală pentru recoltat stuf pe bălţile îngheţate (un fel de cuţit lung ascuţit, care taie stuful la 10—15 cm deasupra gheţei); astăzi nu se mai foloseşte decît foarte rar | ||
| L | |||
| Lotcă | barcă mare pescărească de 18—23 crivace; poate fi împinsă de vîsle sau vele, prinse de un catarg | ||
| M | |||
| Malasolca | mancare traditionala din peste sarat | User GDD: nicu (post in comment) | |
| Maldăr | snop de stuf | ||
| Maţe-negre | (lat.) Leuciscus idus | peşte de apă dulce căruia i se mai spune şi văduviţă; 30—50 cm lungime; are valoarea economică mare | |
| Matiţa | denumire dată piesei centrale a năvodului care are forma unui sac; cele două aripi ale năvodului — crilele — cuprind o zonă de apă în raport cu lungimea lor şi peştele este mînat spre matiţă în timpul trasului năvodului pe fundul apei | ||
| Minciog | unealtă cu ajutorul căreia se scoate peştele, atît din bărci, cît şi din diferitele mijloace de pescuit sau din căzi; este formată dintr-un cerc de fier de care este prinsă o plasă; coada este de lemn | ||
| Mirliţă | puietul de ştiucă de 10—15 cm, numit astfel de pescari | ||
| Moacă | denumire comercială dată somnului pînă la 0,250 kg greutate | ||
| Moreană | vînt sudic, cald, la început de primăvară | ||
| Mreje | unelte de pescuit din plasă subţire, de formă dreptunghiulară, susţinută de plutitori | ||
| N | |||
| Nalbant | turca | potcovar | |
| Năvod | unealtă de pescuit de mare capacitate, din plasă (vezi matiţă şi crilă) | ||
| O | |||
| Oboare | instalaţii piscicole, avînd scopuri distincte: a) (oboare) pentru producerea artificială a peştilor şi b) gardurile pentru pescuitul chefalilor (Mugii) | ||
| Opuşine | zonă de stufăriş de la marginea bălţilor unde se refugiază peştele | ||
| P | |||
| Parus | rusa | vela lotcii | User GDD: nicu (post in comment) |
| Pomustea | platformă ridicată din pămînt supraînălţat, folosită mai ales la depozitarea stufului recoltat spre a-l feri de putrezire în cazul unor viituri neaşteptate | ||
| Proţap (peşte la proţap) | mod de preparare a peştelui, — care despicat şi întins pe nişte beţe — este prăjit la jăratec; se foloseşte mai adesea la specia crap | ||
| Punar | turca | puţ | |
| S | |||
| Sabangia | turca | sălbatec | |
| Siaj | urmă lăsată de apă de o navă în timpul mersului | ||
| Storceac | bors de peste | User GDD: nicu (post in comment) | |
| Spor | influența gurii de vărsare (n. r. a Bratului Sfantu Gheorghe) se resimte pe o distanță mare către larg, apele dulci ale Dunării plutind la suprafață iar cele sărate ale mării la fund; amestecul acestor tipuri de apă diferite se realizează lent iar contactul dintre ape este marcat printr-o linie de spumă numita de localnici, spor. | User GDD: neo (post in comment) - Teza de Doctorat Ionuț Ovejanu | |
| Strapazan | denumire comercială dată puietului de şalău, peşte de apă dulce sau salmastră; 40—70 cm lungime; are mare valoare economică | ||
| Strapezan | cui de lemn care se introduce în găurile ce delimitează locul vîslelor | ||
| Strelpcă sau Strelcă | la varsarea Bratului Sfantu Gheorghe in mare, contactul dintre apele cu densități diferite duce la depunerea în fața gurii a materialului transportat de fluviu, și are ca rezultat apariția unui banc submers ( bara gurii); localnicii numesc această bară a gurii, strelpca, iar prezența ei reprezintă cel mai mare pericol pentru navigație. | User GDD: neo (post in comment) - Teza de Doctorat Ionuț Ovejanu | |
| Suligă | stuf tînăr; este o tulpiniţă care pleacă de la un nod al rizomului de stuf, primăvara | ||
| Ş | |||
| Şaran | lipoveneste | denumire dată de lipoveni crapului | |
| T | |||
| Tacîm | un număr de 3 şiruri de carmace a 25—30 de cîrlige fiecare, aşezate în linie dreaptă | ||
| Talian de baltă | unealtă pescărească formată dintr-o aripă de plasă de formă dreptunghiulară, aşezate perpendicular pe oborul de formă triunghiulară, confecţionat şi el din plasă. Instalaţia cuprinde şi 3 vintire; există şi alte tipuri de taliene, pentru pescuit în mare | ||
| Tepe | turca | movilă, colină | |
| V | |||
| Vîrşe | unealtă pescărească din plasă, numită şi vintir, pusă de pescari la marginea stufăriilor | ||
| Z | |||
| Zebil | turca | drum drept |
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.