Hidrologie “populara” a Deltei Dunarii
Bratele Dunarii
Ceatalul-Chiliei (Ceatalul Izmailului), constituie punctul unde Dunarea se ramifica in doua brate: bratul Chilia, care se indreapta spre nord, si bratul Tulcea, care-si continua drumul in directia est. Dupa ce parcurge o distanta de 17 km, bratul Tulcea se subdivide la rindul sau la Ceatalul Sf. Gheorghe, in doua: bratul Sf. Gheorghe, care curge la contactul cu dealurile Tulcei, si bratul Sulina, care curge prin mijlocul deltei.
Bratul Chilia este cel mai mare atit din punctul de vedere al debitului de apa cat si al lungimii si latimii sale. Lungimea sa, socotita de la Ceatalul Chiliei pina la gura bratului Oceacov din delta Chiliei (bratul din mijloc), este de 116 km. Latimea albiei minore, in sectoarele in care apele curg printr-o singura albie, este de 500-700 m.
In trei sectoare bratul Chilia se ramifica in numeroase brate secundare, care au format la timpul lor delte. Ramificatiile corespund, cum s-a mai aratat, cu zonele depresionare ale reliefului predeltaic, respectiv cu vaile raurilor din Bugeac, afluente Dunarii.
Prima ramificatie, in sens amonte-aval, de la Ceatal spre varsare, are loc in legatura cu patrunderea sa in depresiunea Pardina intre locatatatile Pardina si Chilia Veche (km 76 – km 45). Ramificatiile in acest sector sunt: bratul Cislita, care incepe din apropierea satului Pardina, pe stinga bratului principal, si se reuneste cu bratul Chilia langa orasul Chilia Noua (pe teritoriul U.R.S.S.). Are latimi de 150 – 400 m. Bratul Tatanir, pe dreapta, se ramifica din bratul Chilia la km 68 si se reuneste cu acesta la km 65. Prezinta latimi de 120 -300 tn. Bratul Tataru se ramifica din bratul Tatanir, pe dreapta acestuia, si se reuneste cu bratul Chilia langa locatatatea Chilia Veche la km 45. Pe parcurs atinge latimi de 100–200 m. In sectorul in care strabate pintenul continental al Chiliei bratul se reuneste intr-o singura albie.
Dupa ce strabate acest pinten, lasand pe dreapta, in delta, asa-numitul grind al Chiliei, intre acesta si satul Periprava (la capatul nordic al grindului Letea) are loc, a doua ramificatie. Din aceasta grupa de ramificatii fac parte: bratul Solomonov pe stinga (km 32-22), iar pe dreapta bratul Babina-Cernovca (km 38-22). Latimile acestora variaza intre 50 si 300 m.
A treia ramificatie, caro formeaza, de fapt, delta secundara a Chiliei, are loc dupa ce strabate in albie unitara grindul Jibrieni- Letea.
Adancimile pe bratul Chilia variaza intre 1 si 1,5 m la gura bratului Stari-Stambul si 34 m in dreptul satului Plaurul.
In albia bratului Chilia, care este sapata pe tot parcursul ei in formatiuni aluvionare, apar numeroase praguri care se deplaseaza de la o viitura la alta, reducandu-i adancimea.
Malurile bratului Chilia sunt formate din grinduri aluvionare, exceptind sectoarele de strapungere ale grindurilor Chilia si Jibrieni-Letea (la Periprava), unde malurile sunt sapate in formatiunile continentale loessoide si, respectiv, marine ale grindurilor amintite.
Pe grindurile bratului Chilia sunt situate mai multe sate: Ceatalchioi, Patlageanca, Plaurul, Pardina, Tatanir, Chilia Veche, Periprava.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.