Tura in Delta 2015.02.14 – Draghilea pe Gheata

4. Canalul Mila 36 si Canalul Trofilca iarna …

Bratul Tulcea, 14 Martie 2015 … ora 8:50 dimineata. – 5*. Frig, foarte frig. Dupa o cursa moderata pe Dunare care ne inghetase complet, prindem cu o bucla larga intrarea pe Canalul Mila 36. Canalul avea curent extrem de puernic, ducand surplusul de apa din Bratul Tulcea catre Bratul Chilia. De altfel, curentul de pe Canalul Mila 36 are acelasi sens indiferent de cata apelor Dunarii la Tulcea.

Intrand pe Canalul Mila 36, nu mica ne-a fost mirarea sa gasim, pe mana dreapta, largi zone defrisate. Butucii ramasi se profilau prin valatucurile de ceata ca si niste scaune de bar asezate unul langa celalalt, ordonat. Insa fara oameni, fara viata… O padure intreaga fusese “omorata” in cateva luni. La adapostul iernii si al lipsei de turisti si autoritati, se taiase padure “in draci”. Ultima tura pe Canalul Mila 36 o facusem in August 2014 – Tura in Delta 02.08.2014 – O noua explorare a Deltei de Vest – Canalul Candura + Povestea lui Tudor – iar padurea era acolo. Acum nu mai era.

Am iesit din glisare, am aprins doua tigari si am parcurs in tacere portiunea aceea din Canalul Mila 36, plina de tristete. Tristetea plutea parca in aer, se rostogolea printre valatucii de ceata. De ce au trebuit taiati acei copaci … din Delta Dunarii ??? Hectare intregi… Stiam ca nu vom gasi raspuns.

Am reintrat mai apoi in glisare catre intrarea pe Canalul Trofilca. Curentul ne ajuta de aceasta data, dandu-ne un “spor” de cca 5 – 7 km/h. Eram deja inghetati. Nu ne mai simteam nici obrajii, dar nici picioarele. Si eram la inceputul turei.

Ajungem si pe mana stanga se deschide intrarea pe Canalul Trofilca. Avea un aer sinistru. Gura canalului “fumega” de ceata. Apele mari facilitau intrarea insa, dupa doua guri de apa de foc, am intrat cu prudenta. Pe mana stanga este o intinsura plina de cioate submersate … “Urmatoarea gura “de foc” o luam cand iesim in Lacul Potcoava sau in Lacul Purcelu”, am zis eu. “Numai sa iesim …”, zise Pilotul. Si am intrat pe Canalul Trofilca.

Culori de plumb, umbrar de copaci care blocau putina lumina a soarelui de Februarie, ceata, sclipiri de otel ale unor petece de zapada, trunchiuri prabusite in apa, Canalul Trofilca iti ingheta sangele in vene. Asta ca sa nu mai punem la socoteala frigul …

Dupa intalnirea unei prime colibe de pescari aflata in prima treime a canalului, coliba care anul trecut nu exista, am ramas in solitudine. Noi, cracile desfrunzite, ceata si din cand in cand cate o cioara. Am inaintat in tacere pana la a doua colonie de pescari, la intrarea in Padurea Inundata. Intrand in Padurea Inundata, ne-am straduit sa tinem canalul insa ne-am bucurat de niste imagini spectaculoase.

Au fost si cateva obstacole de dificultate medie, obstacole pe care le-am depasit insa cu usurinta. Dupa cca 40 – 50 min. de cand parasisem Bratul Tulcea ne aflam in fata unei aglomerari de trunchiuri uriase care “marca” intrarea in Lacul Potcoava. “Oare trecem?”, ma intreba Pilotul. “Trecem”, zic eu, “iar daca nu putem trece, mai avem la dispozitie inca doua intrari, una in Lacul Razvertina Mare iar cealalta in Lacul Cavalciu de Sus”, adaug. “Si te descurci cu orientarea?”, ma intreba Pilotul. “Sigur ca ma descurc”, zic eu cu jumatate de gura, intru-cat nu aveam incarcata pe GPS respectiva tura in care descoperisem celelalte doua intrari la care facusem referire, iar zona Coloniei Trofilca nu este cartografiata pe OSM – Open Street Map !!!

Cu ajutorul lui Dumnezeu am reusit sa evitam prin stanga – nord – aglomerarea de trunchiuri si sa patrundem pe Lacul Potcoava in plina ceata. In fata noastra doua salcii crescute direct din apa ne indicau drumul …

II. Galerie de Poze II : 2015.02.14 – Draghilea pe Gheata – Canalul Mila 36 si Canalul Trofilca iarna

[flagallery gid=104]