Tura in Delta 2015.02.14 – Draghilea pe Gheata

2. Prolog de azi … Prima Tura in Delta in anul 2015

Sambata 14.02.2015, ora 5:00 dimineata, in Mansarda Noastra. Ma trezesc usor buimac, pregatesc mini – bombitele si trezesc Pilotul pe la ‘ si jumate. Buimac, acesta imi cere o tigara, ia mini – bombita cu doua maini, trage adanc din tigara, ia o gurita de cafea si intreaba : “Cat este ceasul ?”. Ma fastacesc un pic… “Si jumate.”, zic eu. Pilotul mai trase un fum… “Sase si jumatate ?”, ma intreba. “Nu, cinci…”, raspund, evident incurcat. Sa-mi dea cu mini-bombita in cap. “Esti nebun… cate grade sunt afara ?”, ma intreba Pilotul. “- 6*”, zic eu, “feeling like -16*”, adaug. Pilotul trase lung din tigara.

“O sa fie frig.”, conchise Pilotul. “Da, foarte frig, sa te imbraci bine”, zic eu grijuliu. Invinsesem. Aveam sa plecam devreme in tura. Foarte devreme … pe “foarte frig” !!!

Dus fierbinte dupa mini-bombita, ne echipam “ca de iarna”: overall, pantaloni + camasa, pantaloni de goretex, fleece, geaca de goretex. Pufoaicele si manusile ne zambeau, puse la indemana in “geanta de barca” si coboram la ponton. Ma duc la masina, iau “apa de foc” si alte cateva maruntisuri pe care le lasasem de cu seara in masina, apoi ne-am apropiet de Pupezica. “Fii atent ca aluneca, este gheata.”, zic eu atunci cand Pilotul intra pe pasarela care ne conducea la Ponton. Dand sa cada, Pilotul se reechilibra. “Vad…”, zise Pilotul.

Ajungand pe ponton, Pilotul tzusti pe Pupezica sa o armeze. Precaut, a reusit sa se mentina pe prova  inghetata a Pupezicii, apoi, dupa ridicarea prelatei, a intrat in barca. Am transbordat bagajele, am efectuat niste manevre destul de complicate cu barbeta in vederea desprinderii de la ponton din cauza curentului extrem de puternic, am reusit sa ajung si eu in cockpit si iata-ne plecati catre benzinarie, sa facem plinul.

La benzinarie, o prima surpriza : busonul rezervorului era inghetat, imposibil sa il deschidem. Am cerut apa fierbinte, am primit, am turnat incet pe buson si intr-un tarziu l-am deschis. Am pus benzina full – ochi, constienti fiind ca, desi aveam benzina de rezerva pe barca, nu vom putea deschide busonul pe frigul acesta, mai ales dupa ce turnasem apa pe el.

Ne-am desprins de la pontonul benzinariei si am inceput sa urcam pe Dunare, catre Tulcea. Pilotul si-a facut de lucru pe barcuta, a aranjat gentile, a ridicat baloanele, a scos pufoaicele, cagulele si manusile, a scos suportul de GPS si alimentatorul. Eu eram la mansa. Ne-am imbracat si am incercat sa fixez suportul de GPS : nici vorba. Ventuza de caucuic era rigida de parca ar fi fost facuta din tabla. Am bagat suportul la piept, sub geaca si pufoaica, sa-l incalzesc. Apoi am aprins doua tigari si am invitat Pilotul la un gat de “apa de foc” : “Ia, sa te incalzesti si sa ne mearga bine in tura”, am zis eu. “Noroc”, am adaugat si am primit o urare identica de la Pilot. Glisam in amonte pe Bratul Sfantu Gheorghe, catre Tulcea, iarna …