Tura in Delta 2015.02.14 – Draghilea pe Gheata

9. Canalul Draghilea, iarna

Intrand pe Canalul Draghilea din japsele sudice ale Ghiolului Ianca am facut dreapta (vest). Pilotul a oprit motorul, a aprins doua tigari si m-a intrebat : “Esti sigur ca stii ce facem ?”. “Sunt sigur”, i-am raspuns. “Avem o singura mare problema : pe Canalul Tataru este apa foarte mica. S-ar putea sa gasim canalul inghetat bocna.” “Si… ce facem ?”, ma intreba Pilotul. “Daca dam de gheata, ne intoarcem pe unde am venit si iesim in ’36 prin Lunca”, am raspuns eu.

Eram pe apa buna. Draghilea are apa chiar si pe cote mici, ceea ce nu era cazul acum. Insa Draghilea, din cauza faptului ca este un canal abandonat, prerzinta succesiuni infioratoare de obstacole. Spre vest parea ca este curat, asa ca i-am spus Pilotului sa purceada la drum. Pilotul tacticos, lua apa de foc si desuruba capacul : “Ia, sa fie apa buna…”. Stiam ce spune. Am luat cu sete doua gaturi, apoi i-am returnat sticla Pilotului, sa se incalzeasca si el. Doua gaturi lua Pilotul si dopul era pus… pana la urmatoarea “apa buna”.

Draghilea era nemiscata. Nici macar vantul nu mai adia. Copacii incremeniti isi coborau cracile pana in apa. Chiar daca nu ai fi stiut unde esti, sentimentul era straniu : natura era nemiscata, avand jos o apa de plumb iar sus un cer de plumb. Am inceput sa inaintam in tacere spre vest.

Dupa cateva obstacole usor de depasit, am dat de gheata. A inceput sa scrasneasca sub prova barcutei. La inceput subtire, doar o pojghita, repede a devenit groasa de peste 2 cm. Placile desprinse, unele mai mari de 2mp, raschetau efectiv carena Pupezicii. Am mai inaintat pret de cca 100 de m prin gheata. “Inapoi”, i-am zis Pilotului. “Este prea groasa…”. Pilotul se uita mirat la mine : “Ne intoarcem … pe unde am venit ?”, zise Pilotul. “Daca-i gheata pe Draghilea, Canalul Tataru este inghetat bocna. Nu putem trece. Ne intoarcem …”, am raspuns.

Greu, foarte greu, Pilotul a intors Pupezica in gheata groasa. Totul scrasnea. M-am dus in pupa barcii, am ridicat chesonul, sa vad daca avem apa in barca. Era doar gheata. Nu era putina, dar nu era mai multa decat cea pe care o vazusem acum 2 ore. Barca nu era sparta. Am traversat campul de gheata inapoi, spre est, pret de cca 100 m, dupa care am iesit la apa buna. Era ora cca 12:30. Trebuia sa ne intoarcem pe unde venisem. Pilotul accelera pana in dreptul mini – canalului care avea sa ne scoata inapoi in Ghiolul Ianca. La intrarea in mini – canal se opri.

“Inapoi, pe unde am venit …? Asta vrei ?”, ma intreba Pilotul. “Da, numai pe acolo putem iesi…”. Draghilea ne daduse drumul din bratele ei. Urma acum sa iesim din Delta de Vest …

Singura sansa a noastra era Canalul Lunca care strabatea Ghiolul Colinghi spre vest … “Hai…”, i-am zis Pilotului, “sa iesim odata…”.

VIII. Galerie de Poze VIII : 2015.02.14 – Draghilea pe Gheata – Canalul Draghilea, iarna

[flagallery gid=110]