Tura in Delta 04.06.2011 – Un “cerc” in Delta Centrala

Sambata  04.06.2011 … Lacul Erenciuc I

Ajunsesem in lac. Covorul de nuferi galbeni ne insotea stanga – dreapta… pe mijloc fiind un soi de senal. Nimeni… Nu era nimeni. Atmosfera “de liniste” era incredibila. Aproape ca ma “zgaria” pe creier zgomotul motorului.

Lacul Erenciuc se intindea la “prova” barcutei. Un lac lung, cu maluri instufate, cu o atmosfera ciudata, de lac izolat. Atat de aproape de Dunare – 0.6 Km – si atat de indepartat totusi, fara localitati in zona, fara puncte de acces. Malurile instufate erau dublate de insule de nuferi… cei mai multi galbeni.

“Pilotule, am reusit. Suntem pe Erenciuc”, zic. “Am reusit sa intram in lac, acum sa reusim sa iesim. Ce-i drept, este frumos…”, zise Pilotul . “Este CHIAR un lac, uitat sau IUBIT de Dumnezeu… N-am mai vazut atata liniste…”, adauga Pilotul.”Da, suntem aici…”, zic eu. “Gasim noi iesire… sau iesirea”, parca intuind ca nu este decat una singura. “Bravo”, adauga Pilotul, “ai condus bine”… “suntem pe Erenciuc”.

Eram pe Erenciuc. Lacul se intindea in fata noastra. Maluri instufate, fara urma de posibilitate de acostare… Bag ghiondirul in apa sa sondez – peste 3 m de apa, ieseau bule din namolul de fund – “las’ sa iasa’ imi spusese Nicu cu cateva luni in urma… “Pilotule, vezi bulele ???”, spun eu. “Nimeni nu a mai rascolit namolul acesta de zeci – sute de ani”. “Las sa iasa …”