Pupezica
Forum Replies Created
-
Posts
-
“Micul M” de la Dunavat… iata si harta promisa… : Harta cu intrarea in Garla Perivolovca – Bucla aval a “Micului M” de la Dunavat…
Bafta !!!
Este disponibila pe Ghidul Deltei Dunarii o descriere “profi” si o galerie de poze bine asezonata cu parcurgerea sectorului de Dunare Veche – “Micul M” de la Dunavat si cu intrarea pe Garla Perivolovca, pe ape mici
Din pacate sunt “PROBLEME” pe Traseul 2 :
Punct Critic 1 : Parcurgerea “buclei” de Dunare Veche catre intrarea in Perivolovca
Punct Critic 2 : Iesirea in Bratul Sulina la Crisan
Voi reveni cu detalii… IMPORTANTE !!!… in cel mai scurt timp.
Gata, am gasit si tura : Tura in Delta 26.05.2012 – Canalul Suez si Canalul Magistral din Delta Centrala, apoi Delta de Vest cu Lacul Fortuna si Lacul Baclanestii Mari
Voi reveni cu poze pe site. Canalul Suez este FABULOS !!!
Iti dau aici niste “resurse” interesante despre Canalul Suez :
1. O discutia a mea cu Ciby de pe Barcaholic : Canalul Suez
Acelui canal Nenumit, unii ii spun canalul Suez. Cam aceasta ar fi istoria:
“Canalul “Suez”
Prin anii ‘70, in apropierea dunelor de nisip a fost sapat un canal cu o lungime de aproximativ 12 kilometri, care unea Garla Perivolovca, in sud, cu Canalul Litcov, in nord. Se pare ca Ceausescu dorea sa transforme in orezarie o larga suprafata cuprinsa intre Garla Perivolovca si acest canal. Zona cuprindea o regiune inundabila intinsa, in care s-a dezvoltat acum o bogata vegetatie in lacuri cu adancimi mici. Ca o reactie la planurile aberante ale dictatorului, acest canal a fost numit de localnici, in mod sarcastic, canalul “Suez”.
Textul este preluat de aici….
Un alt link catre o descriere mai amanuntita este aici : Locuri de pescuit in Delta Dunarii pentru pescari adevarati…
Locuri de pescuit in Delta Dunarii pentru pescari adevarati…
Iata si principalele locuri si zone de pescuit atat in Delta Dunarii cat si in alte zone din Romania pe care vi le recomanda cei mai buni pescari …
Canalul Crisan
Este un canal adanc si cu o latime mare (100 m), cu un curent moderat; loc pentru somn si crap. Exista portiuni unde se prinde salau (intersectia cu Bratul Sulina), avat, stiuca Se gaseste peste mic sau mare – obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita.
Canalul Vatafu
Este un canal lung si fiind aproape paralel cu bratul Sulina are un curent puternic. Acesta, intersectand multe canale, traverseaza o zona bogata in lacuri si japse, cu unele are legatura directa ( lacul Vatafu si japsa Doha). Acolo unde ia nastere, la intersectia cu canalul Crisan-Caraorman, ca de altfel si pe tot parcursul lui, se poate pescui cu succes salau, somn, crap, biban, platica.
Canalul Litcov
Cu malurile bordate de salcii vechi si cu un traseu sinuos, canalul Litcov este de o frumusete extraordinara. Cel mai lung canal din Delta (45 de km) pleaca de pe cel mai vechi si mai frumos brat al Dunarii,Sfantul Gheorghe urmand sa strabata o zona impanzita de lacuri si japse asigurand accesul in aceste locuri. La fel ca Perivolovca si ca alte canale din Delta, in perioadele de vara, cand nivelul apei este mic, pestii din japsele si chiar din lacurile mari isi gasesc refugiu in canalul mai adanc si mai bine oxigenat. Spre deosebire de Perivolovca cu care se intersecteaza, orientarea acestui canal este de la vest la est, in directia de curgere a Dunarii, de aceea curentul apei este mai rapid. Locurile de pescuit sunt pe tot parcursul lui, insa intersectiile cu alte canale sunt mai agreate de salau, avat, biban, rosioara, in zonele cu curent mai domol sunt mai indicate pentru crap, iar locurile mai adanci pentru somn.
In apropierea Caraormanului, nu departe de intersectia cu canalulul Crisan-Caraorman exista un loc unde s-a format o groapa adanca. Acest loc este foarte bun pentru pescuitul somnului. Aproximativ 50 – 70 de m mai in aval se afla intersectia cu canalul “Suez” loc unde se poate pescui biban si avat. Dupa aceasta intersectie la 50 de m se afla o zona cu adancime mai mica, dar si cu un curent mai lin, unde se poate prinde crap. Apoi, la aproximativ 300 m apele mai limpezi ale Litcovului se unesc cu cele tulburi ale canalului Crisan-Caraorman.
Canalul Puiu – Rosu
Un canal adanc si extrem de circulat de pesti este si cel ce leaga lacul Puiu de lacul Rosu. Rosu si Puiu sunt lacuri mari si adanci, cu un important potential piscicol, iar canalul dintre ele, asezat paralel cu directia de curgere a Dunarii are un curent puternic, care oxigeneaza apa si atrage foarte multi pesti. Pe malul lui se gaseste Satul de Vacanta Rosu, ai carui turisti au pescuit foarte mult crap la mamaliga, dupa ce au nadit foarte insistent cu porumb.
Canalul Puiulet – Lumina
Este un lac cu o suprafata mare si adanca unde se dau lovituri grele la stiuca. Intre lacul Lumina si Puiulet (lacuri adanci si destul de mari) exista un canal de legatura scurt. Acesta are si zone unde malurile sale sunt formate din aglomerari de plauri, sub care isi gasesc adapost pesti ca; somn, crap, caras. La gurile canalului plaurii pot bloca accesul, fiind foarte dificil de trecut cu o barca cu motor mai mare sau cu o salupa.
Canalul Puiulet – Rotund
Intre lacul Rotund si Puiulet legatura este mult mai scurta, iar malurile sunt in totalitate formate din plaurii. Este canalul cel mai “blindat” de plasele pescarilor; numeroasele varsele ascunse pe sub maluri si taliane inlantuite care taie canalul sunt dovada clara a potentialului piscicol al zonei. Intrarea din acest canal in lacul Rotund a fost blocata in urma cu cativa ani de un plaur mare, iar pentru a putea trece cu lotcile, pescarii au taiat cu ferastraul o carare ingusta lunga de vreo 30 – 40m.
Canalul Suez (in partea de Vest a dunelor de nisip)
Din spusele batranilor prin anii “70 in apropierea dunelor de nisip, care fac parte din”cordonul initial” ce a dus la formarea Deltei, a fost sapat un canal cu o lungime de aproximativ 12 km, care unea Garla Perivolovca in sud cu Canalul Litcov in nord. Se zicea ca Ceausescu dorea sa transforme intr-o orezarie o larga suprafata cuprinsa intre Garla Perivolovca si acest canal. Aceasta zona cuprindea o regiune inundabila intinsa in care s-a dezvoltat o bogata vegetatie, nenumarate japse si cateva lacuri cu adancimi mici: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, etc. Ca o reactie la planurile dictatorului, acest canal a fost numit de localnici in mod sarcastic canalul “Suez”. Acesta este un loc bun de pescuit in special la stiuca si biban.
Exemplarele de stiuca nu sunt foarte mari intre 0.5 si 2.5 kg, insa constanta cu care trage stiuca face ca acest loc sa fie cautat de pescari sportivi. Din spatele dunelor de nisip, in partea de vest a dunelor – este un canal cu zone cu adancimi mici si vegetatie,care gatuie cursul apei si zone mai adanci (2-4 m). Din aceasta cauza si datorita orientarii de la Nord la Sud (perpendicular pe directia de curgere a Dunarii) apa nu mai curge, fiind foarte limpede.
Apa foarte limpede, adancimi mari de pana la 4 m, lipsa curentului (practic apa statatoare), vegetatia abundenta (bradis, nuferi, papura si stuf) constituie un habitat ideal pentru stiuca.Datorita orientarii transversale pe directia de curgere a Dunarii, asemanator cu Garla Perivolovca cu care are o pozitie aproape paralela, pe parcursul canalului exista 2 portiuni distincte, partea din nord unde se face simtit un curet redus, apa scurgandu-se in Litcov, si portiunea din sud unde practic nu exista curenti. Pe portiunea din sud lipsa curentului a determinat o dezvoltare exploziva a vegetatiei mai ales in zonele mai putin adanci ceea ce a dus la formarea unor praguri naturale.
Desi acest canal nu are o vechime mai mare 30 de ani, procesul natural de colmatare a facut ca aceste praguri, unde se putea pescui cu succes in urma cu doar 10 ani, astazi sa fie impanzite de vegetatie iar navigatia sa se desfasoare foarte anevoios (imposibil de trecut cu o barca cu motor).Pragurile, avand lungimi de cateva sute de metri, delimiteaza 4-5 zone mai adanci (2-4 m) cu apa limpede, unde o bogata vegetatie acvatica: nuferi, bradis, stuf si papura au creat un habitat ideal pentru stiuca.In perioadele de inundatie (primavara) canalul are legaturi, prin care circula pestii, cu Lacul Chiril, acesta este un lac unde se “tine” stiuca. Pescarii batrani cred ca uneori, cand nivelul apei este ridicat, multe stiuci din lacul Erenciuc migreaza in acest canal
Bratele Dunarii, garlele si canalele din Delta reprezinta in general un loc de refugiu pentru pesti in perioadele dificile; vara in zile calduroase si cand nivelul apei este scazut. Zonele mlastinoase, cuprinse intre 0 si 1 metru fata de nivelul marii reprezinta 55% din suprafataDeltei si sunt cautate in perioadele de inundatie de anumite specii de pesti: stiuca, crap, caras, lin, etc. Atunci cand apele se retrag toti pestii din aceste locuri migreaza spre zone mai adanci: acestea fiind canale si lacuri. Canalele din Delta, in general, strabat suprafete inundabile intinse si au legaturi cu multe lacuri.
Multe specii de pesti isi schimba arealul,trecand dintr-un lac in altul prin canale, garle si bratele Dunarii. Aceasta migratie se produce din diferite cauze: cautarea unor noi locuri de hranire, slaba calitate si nivelul scazut al apei, etc.
Salut Republicii,
Canalul Magistral este o “poveste trista” actual, proiect “maret” din perioada lui Ceausescu care sa permita acces cat mai direct la resursele de stuf. Canalul Magistral pleaca de la intrarea pe Garla Perivolovca si sfarseste la nord in Canalul Suez care leaga de la E la V Garla Perivolovca de Canalul Crisan.
CANALUL MAGISTRAL NU SE POATE PARCURGE INTEGRAL, in afara de situatia in care aduci armata si unitati de dragare. La intrarea dinspre sud este o intreaga padure prabusita prin care nu ai cum sa te strecori.
Parcurgerea integrala a Canalului Magistral este SI un vis de-al meu, insa momentan IMPOSIBIL de realizat. Am avut doua tentative de parcurgere a Canalului Magistral, prima atunci cand am parcurs Canalul Suez in premiera (cred ca nu l-a mai parcurs nimeni de peste 20 de ani) si a doua in Tura in Delta 27.04.2013 – Incercarea de parcurgere a Canalului Magistral. Tura in care am parcurs Canalul Suez n-o gasesc momentan, dar dupa ce o voi gasi, o postez (este o tura FENOMENALA)
Structura raspunsului meu va fi urmatoarea :
1. Mai intai traseele pe scurt, plus cateva consideratii generale
2. Explicatii detaliate ale punctelor critice
3. Harta…
… Sa incepem cu punctul “1” :
In principiu, cel mai “uzitat” traseu de traversare a Deltei Centrale este prin Lacul Uzlina, insa acesta prezinta numeroase riscuri pe ape mici, riscuri pe care recomand a fi evitate. Cea mai mare problema a acestui traseu este o posibila combinatie fatala intre “apa mica” si “imbecili“… Sa ma explic…
La iesirea din Canalul Uzlina in Lacul Uzlina este o curba usoara spre stanga (in sensul de parcurgere precizat, geografic NE), marcata pe mana stanga de doua fultane succesive de stuf. Malul drept continua mult in lac, impanat cu salcii care si ele reduc vizibilitatea. Apa scade brusc de la o adancime de circa 1.5 m pe Canalul Uzlina in conditii de ape mici / medii la circa 0.5 – 0.6 m la intrarea in Lacul Uzlina, pentru primele doua treimi ale lacului mentinandu-se la aceleasi valori. “Senalul” nemarcat / nesemnalizat in nici un fel are mai putin de 5 m latime pe ape mici.
Singura posibilitate de traversare a Lacului Uzlina este sa vii glisat de pe Canalul Uzlina cu trimm-ul cat mai ridicat si sa te lansezi “ca sageata ” in lac. Si mai ales, sa nu slabesti “acceleratia” pana nu depasesti primele doua treimi ale lacului (ca si punct de reper, cele doua fultane de stuf din mijlocul lacului printre care treci in drum catre Canalusul Bibanilor, care leaga Uzlina de Isac).
In afara orelor “extreme” cand traficul este redus, in sectiunea descrisa de mine se si intra si mai ales se si iese din Lacul Uzlina frecvent, IN MANIERA DESCRISA DE MINE, singura posibila de altfel. De la lotci pescaresti cu 15 CP pana la salupe cu 350 CP, toate forteaza aceasta trecere. Subliniez inca o data lipsa partiala de vizibilitate de la intrarea in lac / iesirea de pe Canalul Uzlina in lac si faptul ca ai la dispozitie numai 5 m sa tii senalul, ca urmare o eventuala coliziune este foarte riscanta. Eu, in perioade de ape mici, cand apa scade sub + 80 la Tulcea, EVIT TRAVERSAREA LACULUI UZLINA, mai ales in sensul dinspre satul Uzlina catre lac.
Acum… traseele posibile… mentionate schematic.
Traseul 1 : – recomandat
Dunavatu de Jos – Dunare Noua amonte (NV) – Dunare Veche amonte – Cotul Uzlinei – Dunare Veche amonte (NE) – intrarea pe Canalul Filat (Punct Critic 1 – la intrare) – Canalul Filat (Punct Critic 2 – in curba principala a canalului) – iesirea in Canalul Litcov – Canalul Litcov spre E – intrarea in Canalul Ceamurlia prin “Y” de pe Ceamurlia, primul brat – Canalul Ceamurlia – Canalul Crisan – iesirea in Bratul Sulina la Crisan (Punct Critic 3 – iesirea din Canalul Crisan in Bratul Sulina)
Traseul 2 : – cel mai scurt
Dunavatu de Jos – Dunare Veche aval pe bucla (NE) (Punct Critic 1 – intinsura enorma) – intrarea pe Garla Perivolovca – Garla Perivolovca – iesirea din Garla Perivolovca in Canalul Litcov, de unde se urmeaza Traseul 1, cu atentie la Punctul Critic 3
Traseul 3 : – cel mai frumos
Dunavatu de Jos – Dunare Noua aval – succesiune de Dunare Veche si Dunare Noua – intrarea in Canalul Erenciuc la insulita (Punct Critic 1 – orientare, intrarea in Canalul Erenciuc este usor mascata de insulita) – Canalul Erenciuc – intrarea in Lacul Erenciuc (Punct Critic 2 – apa mica cca 1 m) – Lacul Erenciuc – Canalul Mocansca (posibile obstacole in urma furtunilor) – Lacul Puiu – Canalul Caraorman – Canalul Crisan – iesirea din Canalul Crisan in Bratul Sulina (Punct Critic 3 – iesirea din Canalul Crisan in Bratul Sulina)
Salut!
Am parcurs tot Litcovul pe 27 si 28 Martie 2014, pe ape 159-160 cm la Tulcea, fara probleme cu barca in glisaj. Un sigur punct mai dificil cu un copac cazut pe apa.
Trei dragi presteaza pe prima jumatate.Nu stii daca s te bucucri ca-l adancesc sau sa plangi ca distrug salciile de pe maluri.
Multumesc pentru informare Alex. Voi posta pe GDD in News.
Salut Bogadan ,
Intr-adevar , asa este , acolo este un bac mai mic . Eu merg cu barca insa s-au anuntat niste vizitatori , prieteni de-ai mei , care vor veni cu masinile .Acum cateva ore vorbeam cu cineva care imi spunea ca este o pensiune la Tatanir si ca ar fi bine sa-si lase ai mei prieteni masinile in acea zona iar de acolo sa-i iau eu cu barca .Voi intra pe googlemap sa vad exact cum este drumul si eventual sa sun la pensiune sa intreb de accesul auto pana acolo .
Numai bine ,
Marius
Drumul este groaznic, iti rupi masina. Eu nu l-am parcurs, dar cand am stat la Chilia Veche am intrebat si am cunoscut turisti care venisera cu masina. Eu pot sa-ti recomand cu caldura o pensiune cu ponton in Chilia Veche – Pensiunea Solunar. Daca vrei iti dau numarul de telefon al administratorului.
In Tatanir n-am acostat niciodata, asa ca nu stiu cum este acolo.
Salut Bogdan ,
Iti multumesc pentru raspuns .
M-am mai interesat in stanga si-n dreapta , pe la pescarii care au fost in zona si inteleg ca Ostrovul Tataru este al nostru .Inteleg ca de la Chilia Veche se poate trecu cu bacul pe Ostrov .
O sa povestesc dupa ce ma intorc din zona . Sper sa nu ajung pe meleaguri ucariniene …din greseala .
Numai bine ,
Marius
Salut Marius,
Daca te uiti pe Harta detaliata a Deltei Dunarii (ver. 1.2 – 05.08.2013) , se vede granita cu Ucraina figurata cu un soi de linie mov. Confirm, Ostrovul Tataru, “prins” intre Bratul Tataru si Bratul Chilia este al nostru.
Celebra “trecere cu bacul” de care vorbesti este un bac vechi si obosit situat chiar la “intersectia” dintre Bratul Tataru si Centura Vestica a Chiliei, Canalul Pardina cum il mai numesc localnicii. Daca consulti aceeasi harta, DJ222N pare continuu, ceea ce este gresit. Bacul “suplineste” lipsa vreunui pod si “actioneaza” la cerere.
Dar am si eu o intrebare: tu nu te duci cu barca ???