Tura in Delta 09.06.2014 – Ultima “poveste” a Rebel – ului …

Un pic de “istorie” sau Rebel – ul … PI

Ani de zile, in adolescenta, am avut o superstitie stupida : sa nu fotografiez, sa vad cu ochii mei, iar daca vreau sa mai vad o data, sa mai vin “fizic”, nu sa ma uit la poze… Poate era o justificare in subconstientul meu legata de lipsa banilor, poate era o alta justificare legata de “greutate suplimentara inutila”, intru-cat in perete fiecare gram pe care il cari conteaza. Nu stiu… cert este ca nu faceam poze.

Apoi, pe masura ce am inceput sa-mi largesc “arealul”, de la Romanica la Europa, Asia si Africa, au aparut in viata mea si aparatele de fotografiat. Obsesia mea pentru “zoom optic” a aparut in prima mea expeditie in Maroc cand aparatul de fotografiat pe care il aveam pe-atunci – un Olympus SP 590UZ, cu 26x zoom optic si cu teleconvertor 1.7x – m-a ajutat enorm sa fofografiez flamingii in parcul natural Souss Massa de langa Agadir.

De atunci – de prin anul 2008 – am cautat pe piata numai aparate compacte – bridge-uri – cu zoom optic cat mai mare. Insa nu am prea gasit… aparuse un Olympus cu 36x zoom optic… insa l-am facut cadou, nu l-am cumparat pentru mine !!! “Povestea” aparatelor de fotografiat a inceput in anul 2011, intr-o sambata ploioasa de martie…

“Povestea” a fost initial postata pe Barcaholic, un forum extraordinar dedicat pasionatilor de “ape leganate”, pe 16 Martie 2012, in topicul ” Barcuta mea gonflabila de la Decathlon “, postul 140 – ” Cine-i Pupezica ??? “

Pentru a nu se pierde, citez de pe Barcaholic :

Acum, ca ne cunoastem , apreciind faptul ca am fost “adoptat” de catre voi , sa va spun un banc:

Stefan, Domnul Moldovei, la masa…
Intra un soldat: Stefane, Marite Stefane, vin turcii… da porunca, ce facem?
Se uita Stefan linistit si-l intreaba pe ostean: Ii vezi?
Osteanul: Da
Stefan: Cat de departe sunt?
Osteanul: Ii vad cam atat de mari, spuse el departand 2 degete de la o mana…
Stefan: Lasa-i… si continua sa manance…
Peste o ora, vine din nou Osteanul…
Osteanul: Stefane, turcii se apropie…. Ce facem?
Stefan: Cat de aproape sunt?
Osteanul: Ii vad cam atat de mari, spuse el aratand mana de la cot in jos…
Stefan: Lasa-i… si-si continua masa
Scena se repeta de inca 2 ori pana cand Osteanul vine inspaimantat:
Osteanul: Stefane, turcii sunt la portile cetatii… Ce facem???
Stefan: Lasa-i ma sa intre, ii stim de cand erau mici !!! 

Apreciind faptul ca ma stiti / va stiu / de cand eram / de cand sunteti / mici , sa va spun cine-i Pupezica….

2011, iarna de dupa 2010 , cred ca februarie… Intr-o conjunctura “privata” ajung… la mare ! Am innebunit !!!  Ce sa fac eu la mare, iarna ??? Cluburile nu le suport, carciumi la mare la Constanta nema… poate doar niste melci la OnPlonge (nu stiu exact cum se scrie)… fitele mioritice imi repugna, zic “un weekend de chin” in sinea mea !!! 

Asa cum v-am mai spus, eu sunt cu schiul… am tinut secreta deplasarea mea… s-ar fi cracanat de ras prietenii mei care, in timp ce eu eram … la mare , ei alunecau gratios pe skiuri… Acum daca stau bine sa ma gandesc, cred ca martie… nu stiu, voi cerceta din poze.

Am gasit “intelegere” si sauna la hotel… sa ma explic. N-am fost tarat prin cluburi in mod barbar, am fost lasat sa decid eu … programul !  Asa ca am decis… Sauna, si maine, adica sambata, plaje pustii… ma gandeam sa merg in Vama Veche. Vama Veche imi produce o imensa nostalgie: ce-a fost si ce-a ajuns… ce petreceri am tras acolo in liceu si chiar in studentie, si ce mizerie si fitze de prost gust sunt acum. Cei care merg acum in vama cred ca orice le este permis….

Dar mi-am amintit de un loc frumos si nu prea departe: Vadu… Zis si facut… Am plecat la Vadu, am luat de mancare pentru un picnic pe plaja… si ne-am dus ! Superb… eu am fost incantat, sa va povestesc…

In drum spre Vadu, treci prin Navodari si dai in Corbu !!! Unde, ce sa vezi ??? Indicator spre (o) plaja… drum neasfaltat… da-i inainte… Plaja, evident, pustie… si melci… multi melci. Am cules melci prima data in viata mea. Imi amintesc cata pizma aveam pe tiganii care vindeau vara melci pe plaja… eu de ce nu gasesc nici unul ???  Si am cules o plasa din aceea de Metro, mare, PLINA cu melci !!! M-am “imbaiat” in melci si mi-a trecut pizma pentru totdeauna… Las’ sa vinda si ei ca sa traiasca, sa dea de mancare la copii…

Dar… am inghetat… dar mi-a si placut… asa ca … Hai la Vadu…

Ne-am intors in drumul principal si… catre Vadu. Superb, absolut superb. Plaja pustie, bateau valurile, incepuse furtuna… vremea rea, mai ales iarna, ma bine-dispune… Dar drumul pana acolo a fost adevarata incantare… Dune de nisip… stuf, apa printre, ochiuri de apa… cate o egreta ratacita, cate un batlan… si eu nu aveam… ce credeti ??? APARAT DE FOTOGRAFIAT !!!  Am privit, am inspirat, m-am imbatat de ce vedeam… Eram in Delta si eu nu stiam !!!

Iar plaja, melci, inca o punga mare, de-abia o ridicam de jos… apoi un soi de picnic, si… APARAT ! M-am dus la Carrefourul din Constanta si mi-am cumparat, asa inghetat cum eram, APARAT… este Canon-ul de care v-am povestit, 35x, sa privesc egretele si pelicanii in ochi !!!

Simteam, seara, in sauna, ca eram bogat… exact acelasi sentiment pe care l-am avut la intoarcerea din Maroc sau de la Capul Nord… Acea bogatie interioara pe care nimeni nu poate sa ti-o ia… si pe care, pana acum, n-am mai impartasit-o nimanui in scris !!!  Nici prea povestita n-a fost… nu credeam ca poate fi inteleasa !

Duminica, tzusti… unde ??? La Vadu… si pe drumul neasfaltat, printre dune… ce vad ??? O PUPAZA !!!!  Nu-mi aduc aminte sa mai fi vazut una in viata mea… Deh, pe munte nu cresc pupeze…  Era tare frumoasa, si zglobie… Am fotografiat-o si-n dunga !!! Apoi, mare mi-a fost mirarea, am vazut UN STOL DE PUPEZE…. 

 Povestirea mea cu “stolul de puleze” i-a mirat si pe “ornitorincii” de pe Bratul Sulina, de care v-am povestit, intru-cat pupaza este o pasare solitara… Dar le-am fotografiat…. Asa a aparut… prima pupaza din viata mea !!!

Cu alta ocazie, deocamdata nu stiu s-o pozitionez in timp, dar ma documentez, am mai intalnit o pupaza chiar pe mijlocul drumului spre Capul Dolosman… asa cuminte, m-am apropiat cu masina, incet, la mai putin de 2 m de ea… manca viermusi… am facut un “shooting”… mama – mama. Saraca nu stia ca va ajunge vedeta ! Nici prima , nici a doua pupaza!!! 

Dar a ajuns… BARCA !!! Cand am cumparat Delta Luxul, a trebuit sa o inscriu, pe ea, pe Doamna Barca… Complicat tare… si … ce credeti ? M-au intrebat, cei de la Capitanie… cum o cheama ??? …