Tura in Delta 2012.06.16 – Tura “200+” : un 8 aproape perfect – La nord de noi insine : Cernovca, Cardonul si Golful Musura

Tura “200+” 16.06.2012 La nord de noi insine : Cernovca, Cardonul si Golful Musura IV

(n.r. text publicat prima data pe Barcaholic – “Barcuta mea gonflabila de la Decathlon”, pag. 45, topic inchis de catre administratorul forumului)

Lacul Trei Iezere , asa cum am mai spus, este un lac mare si frumos, frumos de zbenguit, frumos de admirat. Avem adancime buna, peste 1.5 m de apa (n.r. pe “ape medii”).

Intrarea dinspre sud-est am descris-o si am aratat-o, este intrarea dinspre Lacul La Amiaza (n.r. Lacul Poliudeanca).

In zona de sud, chiar in coada lacului, este un canal “direct” care duce in Dunarea Veche, in bucla dinspre Mila 23 (n.r. Canalul Cazanele; in fapt, zona sudica a Lacului Trei Iezere se numeste “Cazanele”; canalul Cazanele, respectiv lacul nu fusesera parcurse inca in 2012). Nu l-am parcurs, nu stiu nimic despre el (n.r. in anul 2012). In zona mediana, spre vest, are o iesire catre Lacul Radacinos, iesire pe care iarasi n-am parcurs-o (n.r. in anul 2012). Este important de retinut ca si “cale de retragere” (in cazul in care este navigabila !), deoarece din Lacul Radacinos se poate iesi cu usurinta in Canalul Eracle si de acolo fuga-fuguta la Mila 23 sau la Crisan ! Catre nord, spre extremitatea lacului, sunt 2 iesiri. Prima, prin “canalusul de stuf” – MINUNEA descrisa in Marea Traversada. A doua, spre stanga (vest), aproape orizontala, care iese fara probleme in Garla Lopatna. Aceasta este calea pe care am urmat-o acum (n.r. in cadrul acestei ture, in anul 2012).

Aici nu sunt prea multe de spus… vegetatie in apa, cativa busteni ascunsi, dar care nu pun probleme daca esti cat de cat atent, canalul este bine conturat, astfel am iesit pe Garla Lopatna, de unde am luat-o spre nord, pe un traseu sinuos – multe meandre – dar usor, pana in dreptul canalului clar conturat care face legatura cu Lacul Miazazi. Garla Lopatna are “apa buna”, cel putin 2 m, este larga, frumoasa si usor navigabila. Traseul intalneste pe stanga (nord-vest) un ochi de mare de apa (n.r. japsa)… trebuie tinut malul drept pentru orientare, dupa care se contureaza intrarea in canalul de legatura cu Lacul Miazazi. Toata Garla Lopatna este plina de nuferi… si albi, si galbeni, uneori amestecati! Este o feerie… Pentru mine, de la denumire pana la ce-am simtit de cate ori am parcurs-o, este un traseu care-ti da incredere, confort si LINISTE sufleteasca.

Punctul de reper important la intrarea pe canalul de legatura catre Lacul Miazazi este o casuta alba pe mana stanga, cum te uiti la intrarea in canal si putin mai in fata, tot pe stanga, un mare trunchi taiat care iese din apa cca 1m, oblic si foarte vizibil. Dau atatea detalii intru-cat casuta poate sa dispara, sa o darame cineva… busteanul SIGUR NU !!!

Parcursul canalului de legatura catre Lacul Miazazi este lipsit de dificfultate, dar trebuie parcurs cu atentie, sunt mai multi copaci cazuti in apa si un loc unde canalul se gatuie, arata scarry, dar se poate trece. Traseul continua, bine conturat, pana in locul unde 2 ochiuri importante de apa se unesc, unul mai mic la nord, celalalt mare si lung la sud, “prinzand” la mijloc canalul de legatura.

Calea “navigabila” este marcata pe dreapta de o “bariera de nuferi”, asa ca drumul spre Miazazi este usor identificabil. Dar noi…

Dar noi… am privit pe GPS si cum aveam RUTA pre-loaded + Marea Traversada vizibila ca “track” pe ecran, am constatat faptul ca acel ochi de apa spre sud (dreapta cum mergeam noi) este ochiul de apa prin care iesisem din Canalusul de Stuf – MINUNEA din Marea Traversada !!! Asa ca am facut dreapta, sa ne re-gasim canalusul, de data aceasta din sens opus. Test pentru noi, pentru Pupezica si pentru PILOT !!! Felicitari Pilotului… l-a gasit si din partea cealalta !!! oarecum fara GPS, la ghici si miros si daca tot am ajuns pana acolo, am intrat DIN NOU in Canalusul de Stuf, pe apa mica de aceasta data !!! Se poate parcurge cu motorul sus si pe apa mica…

De data aceasta, nestresati, linistiti si bucurosi am parcurs Canalusul de Stuf, pana intr-un mini-ochi de apa care pare inchis din toate partile, dar care nu este deloc inchis, de acolo se poate ajunge direct, repede si sigur in Lacul Trei Iezere !!! Am oprit motorul, ne-am legat de o craca, este o mare salcie aplecata deasupra apei si am TACUT… era atata pace si liniste, atat de frumos, atata sinceritate. Delta ne dadea tot ce avea ea mai frumos. Cred ca am stat cca jumatate de ora fara sa vorbim, am facut ceva poze, tematori, sa nu stricam ceva…

In alta ordine de idei… putina “toponimie” Adica ??? Am pus mana pe cateva materiale documentare extrem de valoroase. Va povestesc nu ca sa ma laud, ci pentru informare. Mai intai este harta despre care am vb pe post, Profesorul Gastescu 1983, cea pe care Florio zicea ca a “asamblat-o” din cele 4 bucati postate de mine si pe care ne-a spus ca o pune la dispozitia noastra. Il mai rugam inca o data cu aceasta ocazie…

Am “asamblat-o” si eu, dar destul de “taraneste”, o voi posta si eu. Apoi am facut rost de hartile din 1963, rusesti. Acum am o harta 1:100.000 cu Delta, ceva 1996-1997 si o harta uriasa, 1:25.000, ceva 1977-1980. Ambele sunt bune dar… AU DENUMIRI DIFERITE… cea mai veche are tenta “ruseasca”… catre ’96-’97 denumirile se “romanizeaza”… dar NU SUNT ACELEASI !!! Nu am chef acum de exemple, sunt fisiere mari si extrem de greu de prelucrat / manuit dar, am facut acest expose pentru ca vreau sa dau si eu o DENUMIRE !!! Ca la alpinism, cand parcurgeai o “premiera”, o numeai cum vroiai tu… Ceilalti aveau dreptul sa foloseasca ori ba denumirea, dar de cele mai multe ori se incetatenea… si aparea in GHIDURI !!!

Asa ca, fara falsa modestie si cu “scuzele” de rigoare, Canalusul de Stuf – MINUNEA din Marea Tranersada il voi numi “Canalusul Pupezicii” si ochiul de apa in care am “simtit” Delta, il voi numi “Ochiul Pupezicii”. Pentru doritorii de a parcurge traseul voi posta si o harta detaliata !!!

Dupa acest “intermezzo” am plecat, prin Canalusul Pupezicii, inapoi in ochiul de apa de la sudul canalului de legatura dintre Garla Lopatna si Lacul Miazazi. Am strabatut bariera de nuferi si ne-am reintors la “traseu”, am facut dreapta dupa “bariera” si tinand “drumul”, am ajuns in Lacul Miazazi. Am ajuns bogati, mult mai bogati…

Lacul Miazazi are 3 cai de comunicatie. Una, cea pe care am intrat noi, dinspre Garla Lopatna, situata in sectiunea mediana vestica a lacului. A doua, in extremitatea de nord a Lacului Miazazi, catre marele Lac Matita, cea pe care am descris-o / aratat-o / prezentat-o in Marea Traversada. A treia, in partea de sud a lacului, orizontala spre est, cea pe care am mers acum, in Tura “200+”, cea care da in Canalul Dovnica ce face legatura DIRECTA intre Lacul Merhei si Dunarea Veche, bucla spre Sulina…

Acest canal este deosebit de interesant; practic, de aici ne “rupem” de Marea Traversada… Canalul are doua ochiuri de apa la nord si doua ochiuri de apa / semi-canale la sud, este extrem de plin de nuferi si de vegetatie de toate felurile. Zona este extrem de salbatica, practic nu este nimeni. Nuferi de toate felurile…

Intrarea in acest canal este caracterizata de o salcie mare pe dreapta si un mal de stuf tesit pe stanga. Inca de la inceput este lat, usor navigabil, apa buna > 1.5 m, fara obstacole evidente. Singura problema sunt ochiurile de apa care te pot abate de la traseu. Adica te pot face sa gresesti, cum ni s-a intamplat in ultimul ochi de apa inainte de iesirea-n Dovnica (ochi de apa spre sud, unde, din varii motive, am facut o bucla printre fultane de stuf). Canalul este lung si cum nu aveam timp de pierdut, am lasat amusinatul si am iesit in Dovnica…

Prea multe amanunte “dauneaza”…

Iesind in Canalul Dovnica am luat-o drept spre nord…

Si aici zona este extrem de salbatica si de interesanta. Sa va spun de ce… Canalul Dovnica margineste (pe dreapta) un grind si anume Grindul Letea, sa-l numim generic, deoarece noi ne aflam in aceasta portiune parcursa / descrisa sub Letea, la sud de celebra Padure Letea, dar LANGA EA !!! Vegetatia din Padurea Letea este formata din salcii uriase intesate cu liane pe mana dreapta (est), iar pe stanga avem stuf “taiat la linie”… O sa vedeti in poze !!! Lasam pe stanga intrarea in canalul de legatura care da in Lacul Sfistovca si apucam al doilea canal la stanga… orizontal spre est, canal care da tot in Lacul Sfistovca !!! Canalul se numeste, ghici ghicitoarea mea, Canalul Sfistovca !!! Dar…

Ce am vazut pe canalul Dovnica a fost ceva, cred eu, rarisim… In viteza barcii, asa cum am mai spus, canalul este larg, bine conturat si usor navigabil. Vad ceva intr-un copac ! Ceva care misca, sur la culoare, ca un sac din acela de panza un pic scamosata, gri, un “ceva” care satea pe o craca… la care Pilotul striga… Ai vazut ?…

Cu ochii-n copac si cu mana sus… Ce sa vad ??? zic eu, desi vazusem “sacul” acela mare cam de 1 m inaltime si gros, abia daca ai fi putut sa-l iei in brate, de un aspect un pic sinistru… Cand pe deasupra noastra “perechea” trece maiestuoasa in zbor… cu o anvergura a aripilor de cel putin 2 metri !!! Era o pereche de vulturi… nu le stiu neamul, VULTURI (n.r. vulturi codalbi) in adevaratul sens al cuvantului… nu ulii, nu soimi.. VULTURI… Unul, “sacul” pe care il vazusem eu… si al doilea, “perechea”, a vazut-o Pilotul… Si a zburat calm, fix pe deasupra noastra… Si acum cand povestesc mi se face pielea de gaina… nu stiu de ce dar, in frumusetea si maiestatea lor, aveau un aer sinistru… de ucigasi ai Deltei !!!