Tura in Delta 13.07.2013 – Integrala Draghilea

SECTIUNEA VII : Canalul Draghilea

Canalul Draghilea este o veritabila “coloana vertebrala” a Deltei de Vest. Pornind la sud-vest de Lacul Radacinos si sfarsind la nord-est de Lacul Alb, Canalul Draghilea este singura cale de acces in lacurile nestiute si salbatice ale Deltei de Vest. Dificultatea canalului este extrema, fiind incadrat in categoria “foarte dificil” cu condescendenta (in opinia mea este cel mai dificil canal al Deltei). Parcurgerea Canalului Draghilea cu o barca de dimensiuni medii reprezinta o performanta in sine pentru oricare vizitator, alaturi de satisfactia data de solitudine si de salbaticia neumblata a Deltei care ti se infatisaza in toata splendoarea ei.

Canalul Draghilea are apa, chiar si pe “ape mici”, masurand mai mult de 2 m adancime indiferent de cota Dunarii de la Tulcea. Absenta oricarui curent, din cauza numeroaselor blocaje complete intalnite pe parcursul canalului, favorizeaza dezvoltarea unei vegetatii acvatice compacte, pe multe sectiuni ale canalului.

Canalul Draghilea se caracterizeaza prin obstacole numeroase, intalnite in anumite sectiuni cu o frecventa foarte mare, la distanta mica unul de altul. Obstacolele constau in genere in trunchiuri prabusite de-a latul canalului, submersate sau semi – submersate, trunchiuri care blocheaza complet canalul, impanate cu cioate plutitoare, in jurul carora a crescut vegetatie acvatica. Multe obstacole, in sectiune longitudinala (de-a lungul canalului) pot masura si 50 de metri. Distanta intre aceste “blocaje”, in anumite sectiuni, este de circa 50 – 100 de metri, solicitand conducatorul ambarcatiunii la maxim. Aceste obstacole nu pot fi depasite decat la ghiondir, multe dintre ele presupunand bascularea barcii peste trunchiurile masive care bareaza canalul. Pe “ape mari”, in speta la cote de peste + 350 cm masurate la Tulcea, unele obstacole pot fi ocolite prin japsele sau lacurile adiacente canalului, insa pe ape medii sau mici, obstacolele trebuie abordate direct. Malurile canalului sunt ferme si impadurite pe toata lungimea canalului, trecerea in japsele sau lacurile adiacente in conditii de “ape mari” presupune parcurgerea unor zone consistente de padure inundata.

Orientarea pe Canalul Draghilea este usoara, intru-cat canalul este clar, larg si bine conturat, insa accesul in japsele si lacurile adiacente poate pune probleme serioase de orientare. De la SV la NE, Canalul Draghilea permite intrarea in Lacul Radacinos (S), Lacul Lung (N), Lacul Tataru (S, 2 intrari), o japsa (S) situata in nordul Lacului Tataru, intre canal si lac, o japsa (N) situata in nordul canalului inainte de Lacul Mester, Lacul Mester (N, 2 intrari) si Lacul Alb (S, 2 intrari). Singurul canal cu care comunica Canalul Draghilea este Canalul Sontea, in sectiunea NE, aproape de finalul canalului. Canalul de legatura Sontea – Draghilea are in mod constant 5 blocaje complete care constituie tot atatea obstacole  extrem de dificile care nu pot fi ocolite indiferent de cota Dunarii la Tulcea si trebuie abordate direct, exclusiv la ghiondir. Din Canalul Draghilea nu exista cale de retragere eficienta si rapida, intru-cat toate iesirile posibile din canal au fie obstacole deosebit de dificile (ex. iesirea catre Sontea), fie pun serioase probleme de orientare (ex. iesirile catre Lacul Tataru sau Lacul Alb), fie parcurg zone cu apa extrem de mica, chiar si pe “ape medii”, plaja superioara (ex. iesirea prin Lacul Tataru – Canalul Tataru). Canalul Draghilea poate fi parcurs indiferent de cota Dunarii la Tulcea, insa dificultatea lui creste odata cu scaderea cotei.

Durata de parcurgere a Canalului Draghilea este de 4 – 12 ore, functie de barca utilizata si de indemanarea si forta conducatorului ambarcatiunii. Este recomandata includerea acestui canal in cadrul unei ture in Delta numai celor mai experimentati conducatori de ambarcatiuni de dimensiuni medii, cu un “echipaj” pe masura, care sa poata contribui activ la depasirea obstacolelor. Existenta a cel putin unui ghiondir lung de minim 4 m pe barca este obligatorie, preferabil este ca ambarcatiunea sa fie dotata cu doua ghiondire, sau cu un ghiondir lung si o cange de minim 2 m.