Tura in Delta 11.05.2013 – O tura de suflet pe Draghilea catre Turlele Chiliei si Lacul Dracului

CANALUL TATARU:

Asa cu am spus, am intrat pe ceea ce trebuia sa fie … Canalul Tataru. Totul era inundat ! O mare de apa se intindea in fata noastra, ceea ce facea orientarea extrem de dificila.

Canalul Tataru merge drept spre nord, dupa care face o curba foarte pronuntata la stanga (vest), apoi se orienteaza larg catre sud, practic face o bucla, un soi de “clopot al lui Gauss”, ca in final sa urce abrupt spre nord vest, intrand in Lacul Tataru.

In mod normal, pe ape mici (+ 30, +50 cm) la Tulcea, Canalul Tataru in zona Lacului Tataru… NU SE POATE PARCURGE. Anul trecut, in 2012, in “cadrul” aventurilor de pe Draghilea, la o cota asemanatoare cu cele de mai sus, intrarea in Lacul Tataru dinspre Draghilea avea mai putin de 20 de cm de apa !!! Nu putea merge pe-acolo decat cu cauciucul sau cu lotca, nici macar la vasle, numai la ghiondir.

Insa acum… apa era din belsug. Atat de multa, incat TOTUL era inundat. Noi nu parcurseseram pana acum Canalul Tataru, asa ca nu aveam “urma” GPS… Orientarea a fost cu adevarat dificila, intrucat “sculele” folosite de noi nu sunt GPS-uri profesionale ci niste simple smartphones, cu un softulet destept, pe care il recomand: ViewRanger.

Practic, in pozele care urmeaza veti vedea ca, pana in ultima zona, cea spre nord-vest, premergatoare Lacului Tataru, am navigat… “in multimi vagi”, orientandu-ne dupa salciile care, in mod normal, ar fi trebuit sa margineasca Canalul Tataru. Un alt “mijloc de orientare” erau firele de plante iesite din apa.

Lebedele nenumarate, ratele, lisitele si alt pasaret ne-au incantat si ne-au aratat ca zona este putin umblata si mai ales putin cunoscuta. Am intalnit insa destul de putini cormorani.

Inca o precizare: aparatul cu care am facut pozele postate in aceasta sectiune este cu o ora in urma. Celalalt aparat, din sectiunea precedenta, are ora setata corect. Asa se explica diferenta de o ora fata de sectiunea precedenta a prezentului post.

Doar pentru o apreciere corecta a duratei de parcurgere a Canalului Tataru “la pas”, sectiunea din Dunare – Brat Sulina, Canalul Tataru pana in Lacul Tataru a fost parcursa in circa 50 de minute.

Mai departe, las imaginile sa vorbeasca. Atentie inca o data, pozele sunt facute pe ape foarte mari (11.05.2013 – Cota Dunarii la Tulcea +358 cm) si nu reprezinta starea de fapt obisnuita a Canalului Tataru. Urma GPS lasata de mine si postata la inceputul acestui post (harta se poate mari din “controlul” din partea stanga) poate sa nu reprezinte traseul exact de parcurgere a Canalului Tataru.

Campiile inundate ale Ilganilor erau pline de pasaret… “albitura” cu ii spunem noi… sute de lebede, gaste, rate si alte specii se hraneau prin ceea ce mai odinioara erau campuri si acum devenisera “Japste”.

 Locuri frumoase, pasari… dar pe unde mergem ???

Buturugile de pe maluri ne dadeau fiori reci. Daca erau in apa, sub noi, altele asemenea ???

O mare de apa care ne impiedica sa ne orientam. Pur si simplu, nu stiam daca suntem pe canal sau “pasteam” pe camp, cu Pupezica.

Lebadute…

Mergeam incet, foarte incet, cu motorul sus, pe ceea ce credeam ca este Canalul Tataru

Limba aceea nisipoasa parea malul Canalului Tataru

Albitura in zare…

Parea ca totusi tineam Canalul Tataru…

Ne orientam cu greu…

Alte lebede care se dau la o parte, gratios, din calea noastra… fara sa zboare !

Fiori reci… buturugi pe maluri… Or fi si sub apa ???

Dar lucrurile incep sa se complice… incepe sa se vada o mare de apa compacta, nici urma de canal…

Frumos… dar si scarry. Pe sub apa mijeste malul…

Inaintam in tacere, incordati…

Ne orientam… “la miros” si precauti, mergem incet si cu motorul sus… cu mana pe mansa, gata sa oprim la cel mai mic semn sau zguduitura in barca…

Trebuia sa trecem printre acele salcii… Pe acolo o fi… Canalul Tataru ???

Cand ne apropiem de salcii, lucrurile apar altfel…

Totul este sub ape, la Ilgani…

Trecem pe langa salcii…

Ne intalnim cu un localnic… faptul ca venea incet, neglisat, si a accelerat dupa ce a trecut de noi, ne-a dat fiori… Deci ceea ce era greu, abia urma…

Cam asa arata “traseul” nostru…

O cabanita… pe ceea ce fusese candva… malul Canalului Tataru

Apa… SCAZUSE… cca 30 cm !!!

Peisaje incredibile pe Canalul Tataru

Forte incredibile care au rupt padurea… pe Canalul Tataru

Intuim, credem, ca aceste salcii marginesc ceea ce odata era … Canalul Tataru

Ne indreptam catre “apa deschisa”… pe Canalul Tataru

Canalul Tataru pare sa faca… stanga

Ce lasasem in urma… pe Canalul Tataru

Salcii crapate… pe Canalul Tataru

Ratuste sperioase…

Ratustele isi iau zborul zgomotos, la sosirea noastra

Desi pare apa compacta… se vad firele de plante care ies din apa, semn ca acolo nu este asa de adanca…

In departare se vede un parc de eoliene…

Printre salcii… pe Canalul Tataru

Capcane in apa… pe Canalul Tataru

Lebada in zbor… pe Canalul Tataru

Lebede in zbor

Inaintam incet, pare ca nu se mai termina… Canalul Tataru

O cabanita de pescar, inundata, pe malul Canalului Tataru

Insulite… pe Canalul Tataru

“La pascut”… pe Canalul Tataru

Canalul Tataru… complet acoperit de ape

Trecem pe langa insulita de pe Canalul Tataru

In “mare deschisa”… pe Canalul Tataru

Cormoranii strajuiesc Canalul Tataru

O poza deosebita… pe Canalul Tataru

O salcie “boanta” pe Canalul Tataru. In spate se vad case razlete din Ilgani

Sondam apa cu ghiondirul

Ne indreptam catre… salcia boanta

Si tot asa, pas cu pas, parcurgem Canalul Tataru

Drumul parcurs pana acum pe Canalul Tataru

Un purcelus pe “insulitele” Canalului Tataru… Captiv intre ape

Eleganta pe Canalul Tataru

Navigand in “mare deschisa”… pe Canalul Tataru

Trecem pe sub cormoranii care strajuiesc Canalul Tataru

La venirea noastra, lebedele se retrag in stuf…

Unele lebede se sperie si isi iau zborul

Lebedele in zbor… planeaza peste “marea deschisa” de pe Canalul Tataru

Ne ghidam dupa firisoarete de plante abia mijite din apa… Teoretic acelea sunt “malurile” Canalului Tataru

Privelisti superbe pe Canalul Tataru

Un copac singuratic, uscat, isi inalta crengile catre cer, pe Canalul Tataru

Lebede in stuf, printre flori… pe Canalul Tataru

Se pare ca tocmai “calea lebedelor”, acolo unde mai inainte fusesera lebede… este canalul nostru… Canalul Tataru

Pare ca … “se strange”… Canalul Tataru

Flori galbene rasarite din apa…

Canalul Tataru incepe sa se contureze…

Campuri imense, inundate, pline de pasari care cuibaresc…

Inaintam ca melcul, cu inima cat un purice, sa nu lovim ceva in apa

Dar privim inainte… si mergem inainte, pe Canalul Tataru

Flori superbe, pe Canalul Tataru

Intrare triumfala starjuita de flori… in apele Canalului Tataru

Brazde galbene pe Canalul Tataru

Ne apropiem de Lacul Tataru

Lasam florile in urma si intram in padure

Cioata din apa ne indeamna la prudenta

Lebedele abia se zaresc din stuf…

Ne privesc cu atentie… Pe undeva prin stuf, au cuiburi

Tot incet, inaintam pe Canalul Tataru

Canalul Tataru, acum clar conturat

Culori incredibile pe Canalul Tataru

Prin stuf, in departare, mijesc apele sclipitoare ale Lacului Tataru

Ne apropiem de Lacul Tataru

In fata noastra, intrarea in Lacul Tataru este obturata de un plaur

Ocolim plaurul prin stanga, ca sa intram in Lacul Tataru

Lacul Tataru ne intampina cu flori…

Lacul Tataru sclipeste in bataia soarelui

Ne croim drum printre flori si intram in Lacul Tataru

Canalusul, in fapt Canalul Tataru, ramane in urma noastra

Uraaaaa !!! Suntem in Lacul Tataru

To be continued …