Bucla Marelui “M”
Bratul Sulina are un parcurs relativ rectiliniu, de la vest la est, intre Ceatal Sfantu Gheorghe si Orasul Sulina, acolo unde se varsa in mare. Incepand cu anii 1900, Bratul Sulina a fost amenajat pentru navigatie, parcursul lui fiind modificat de nenumaratele lucrari hidrotehnice. In sectiunea Bratului Sulina cuprinsa intre Satul Gorgova la vest si intersectia cu Garla Vatafului (Intrarea 30 – Garla Vatafului N) situata la est, acesta prezinta un important sector de Dunare Veche denumita generic Bucla Marelui “M” datorita formei lui foarte asemanatoare cu un “M”.
Bucla Marelui “M” este situata la nord de Bratul Sulina Navigabil, fiind “centrata” in dreptul Localitatii Crisan. Astfel cele doua “cocoase” enorme ale Buclei se intalnesc la partea inferioara in dreptul localitatii Crisan, acolo unde comunica cu Bratul Sulina prin Intrarii 19 – Intrarea spre Mila 23 pe Bucla Marelui “M”. Pentru a le putea distinge, am denumit generic cele doua “cocoase” Buclei ale Marelul “M” dupa cum urmeaza :
1. Bucla Marelui “M” amonte Crisan este bucla din vestul localitatii Crisan, bucla pe care intrand pe Intrarea 19 si urcand amonte se poate ajunge la Mila 23, cel mai important “reper” al zonei.
2. Bucla Marelui “M” aval Crisan este bucla situata la estul localitatii Crisan, bucla pe care intrand la inceput amonte pe Intrarea 19 si virand brusc spre est dupa cca 2 – 300 m, putem cobora aval revenind pe Bratul Sulina pe Intrarea 29, amonte de intersectia cu Garla Vatafului (Intrarea 30 – Garla Vatafului N).
Dupa cum se vede, intrarea pe cele doua “cocoase” ale Marelui “M” in dreptul localitatii Crisan este comuna – Intrarea 19 – Intrarea spre Mila 23 pe Bucla Marelui “M”.
Parcursul Buclei Marelui “M” amonte Crisan catre Mila 23 este relativ rectiliniu, orientat catre nord – vest si lipsit de orice dificultati indiferent de cota apelor Dunarii de la Tulcea. Mila 23 este situata chiar in varful acestei “cocoase”. Bucla Marelui “M” amonte Crisan joaca mai mult rolul unui bazin urias, intru-cat spre vest aceasta nu comunica cu Dunarea, parcursul ei dupa Mila 23 fiind complet colmatat. Chiar daca se forteaza o strapungere cu barca spre vest a zonei complet colmatate, la vest de Mila 23 aceasta “cocoasa” nu comunica cu Dunarea – Brat Sulina.
Parcursul Buclei Marelui “M” aval Crisan este mult mai dificil, cel putin in sectiunea imediat ulterioara Intrarii 19. Dupa ce prindem Bucla Marelui “M” amonte Crisan pe Intrarea 19 din Bratul Sulina si o parasim virand “in ac de par” dupa cca 2 – 300 m catre est, intram in fapt pe Bucla Marelui “M” aval Crisan. Daca la inceput parcursul este relativ rectiliniu iar sectorul de Dunare Veche este suficient de lat si de adanc, el poate prezenta aleator, in diferite perioade ale anului, o succesiune de cioate (trunchiuri fizate de fundul Dunarii) ce pot fi destul de periculoase.
Apoi, Bucla Marelui “M” aval Crisan incepe sa se ramifice in mai multe fire. De pe firul “principal” pe care ne gasim – firul sud-estic – trebuie sa traversam pe un fir secundar – firul nord-vestic – situat la stanga noastra, deoarece firul “principal” urmeaza sa se inchida cu o adevarata padure scufundata extrem de dificil de depasit, exact in zona confluentei aval a celor doua fire.
Pentru aceasta identificam pe malul stang (nord-vestic) al firului “principal” locul in care acesta devine din mal ferm si impadurit, mal instufat. Continuand deplasarea in regim de deplasament, identificam pe mana stanga (nord-vest) prima spartura in stuf care ne permite trecerea pe firul “secundar”. Prin acea spartura in stuf – destul de lata, cca 5 – 10 m – trecem pe firul “secundar”.
In conditii de ape medii – cota apelor Dunarii la Tulcea mai mare de + 150 cm – aceasta trecere nu ridica probleme majore, insa trebuie efectuata cu atentie pentru ca in fapt traversam o limba de pamant – continuarea aval a fostului mal ferm si impadurit. Pe ape mici aceasta trecere poate ridica probleme serioase, iar pe ape mici – plaja inferioara, trecerea devine imposibila, numai barcile tip “Laguna” echipate cu motor mic reusind trecerea.
Trebuie mentionat faptul ca de-a lungul firului “principal”, aval de prima spartura in stuf, mai sunt doua treceri, insa adancimea firului “principal” incepe sa scada dramatic pe masura ce inaintam aval.
Continuand inaintarea in regim de deplasament pe firul secundar pret de cateva sute de metri pentru a evita eventualele cioate intepenite pe fundul albiei, putem intra in regim de glisare, mentinand cursul pe senal (mijlocul Dunarii).
Pentru detalii recomandam citirea urmatoarelor articole :
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.