16.06.2013 – Un episod inedit : Tura “Lacurile nestiute ale Deltei de Vest” – Lacul Carasu, Lacul Spurcatu si Lacul cu Cotete : Gainusa de balta cu pui

PREAMBUL :

In data de 16.06.2013 am reusit o tura superba impreuna cu Pilotul meu : Lacurile nestiute ale Deltei de Vest. Dupa ce am “batut” aproape toate apele Deltei, dupa ce m-am indragostit de lacurile Deltei de Nord pe care am invatat sa le strabatem fara GPS, dupa ce am strabatut japse si canale nestiute sau neparcurse poate si de zeci de ani, pot spune ca am descoperit “Paradisul din Delta” : vestul Deltei de Vest.

Zona, situata la vest de Canalul Mila 36, te cucereste imediat. Nu prin proportii si deschidere ca in Delta de Nord, nu printr-o salbaticie extrema si amenintatoare ca pe Draghilea, nu prin solitudine ca pe canalele Deltei de Sud ci printr-o diversitate extraordinara distribuita intr-un mic perimetru situat intre Canalul Sireasa la N, Canalul Mila 36 la V si Canalul Trofilca la S. Este absolut incredibil cate “bogatii” poate ascunde acest triunghi de mici dimensiuni !

Zona este extrem de accesibila celor care pleaca din Tulcea insa… “turistii” care pleaca din Tulcea cu excursii organizate isi iau de obicei barci mari sau chiar vaporase carora aceasta zona nu le este deloc accesibila. Chiar si pentru o barcuta ca si Pupezica, zona nu este accesibila decat pe ape mari. Pentru a putea patrunde in bune conditii in aceasta zona, ideala este o barca mica cu motor de pana la 15 CP.

Impresionati de cele vazute in Tura in Delta 08.06.2013 – “Hipopotamii Deltei” din vestul Deltei de Vest – Colonia Trofilca, la o saptamana distanta am revenit in aceeasi zona, cu gandul de a o intelege mai bine. Doar pentru a face o comparatie, reamintesc faptul ca saptamana trecuta am intrat prin S, prin Canalul Trofilca, venind dinspre Canalul Mila 36. Acum am intrat prin Canalul Mila 36, am avut o tentativa, din pacate nereusita de a intra in Delta de Vest pe un canal inca neparcurs, catre Lacurile Manahu, Radacinosul Mic si Radacinosul Mare, situate la N de Lacul Mester si catre Lacul Lung, situat la sud de Lacul Mester, apoi ne-am continuat drumul catre NE, pana la intersectia Canalului Mila 36 cu Canalul Sireasa.

Aici ne-am inceput… “explorarea” metodic. Am intrat pe Canalul Sireasa spre V, am parcurs “ramura de sud”, la intersectia cu “ramura de nord” am facut dreapta si am urcat pe ea, intorcandu-ne practic in Canalul Mila 36. Ambele “ramuri” vestice ale Canalului Sireasa sunt navigabile si au apa buna, pot fi parcurse indiferent de cota apelor Dunarii masurata la Tulcea. Apoi am reintrat pe “ramura de sud” si am reparcurs-o aproape in intregime catre V, prinzand spre S intrarea in Lacul cu Cotete.

Lacul cu Cotete este un lac lunguiet, ingust, ce se intinde oarecum paralel cu Canalul Sireasa, de la SV catre NE. Pe directia principala nu cred sa aiba mai mult de 800 – 1000 m iar pe latime, maxim 100 m in sectiunea cea mai lata. Malurile sunt preponderent acoperite de stuf iar apa este plina de vegetatie acvatica care face inaintarea destul de dificila.

Din Lacul cu Cotete am pornit catre SV, prin japse, spre Lacul Carasu. Ceea ce trebuie inteles despre aceasta zona superba este faptul ca nu exista o delimitare stricta intre lacuri, mai ales pe ape mari. Intre lacuri nu exista canale clar delimitate, totul fiind un imens labirint de stuf si salcii. Insa canalele mari care marginesc aceasta zona au maluri ferme si uneori indiguite, lucru care face imposibila intrarea / iesirea din aceasta zona, cu exceptia celor cateva intrari parcurse : intrarea din S din Canalul Trofilca si intrarea din N din Canalul Sireasa. Pana acum nu mai cunosc vreo alta intrare / iesire din acest perimetru.

Hartile si descrierea completa a turei o gasiti aici : Tura in Delta 16.06.2013 – Lacurile nestiute ale Deltei de Vest : Lacul Carasu, Lacul Spurcatu si Lacul cu Cotete

Asa cum spuneam, dupa traversarea Lacului cu Cotete (ora 11:02 – 11:04) ne-am orientat spre S-SV, prin japse. Tinta noastra (nespusa !!!) era Lacul Purcelu dar noi ne indreptam catre Lacul Carasu. Japsa in care eram pastra aspectul unui canal, marginit de salcii care aveau trunchiurile in apa. La baza salciilor, o increngatura incredibila de trunchiuri pe jumatate submersate si de vegetatie acvatica incolacita facea imposibila penetrarea “malurilor”, de unde si aspectul de canal. Inaintand incet cu Pupezica, cu motorul abia torcand, vedem ceva miscand sub o salcie impunatoare (aproximativ ora 11:10, la nici 10 minute dupa ce intrasem in acest “spatiu” atat de special). Ne apropiem la o distanta rezonabila, sa distingem “personajul” cu ochiul liber si deosebim in increngatura de craci si vegetatie acvatica… o adevarata familie: o gainusa de balta si cu doi sau trei pui dupa ea, care se hranea.

Am oprit Pupezica, lipsa oricarui curent facand inutila ancora si am luat aparatele de fotografiat. Din motive de “greutate”, mie mi-a revenit Canon Rebel-ul dotat cu noul nostru obiectiv de 150-500 mm si Pilotul a insfacat Canon-ul 50x… A urmat o sedinta foto pe cinste, avand in prim plan gainusa de balta si puii ei.