Tura in Delta 09.05.2013 – Delta de Vest cu Sonti nesfarsite si Lacul Nebunu

SECTIUNEA I – DIN “MAHMUDIA NOASTRA” PANA IN COTUL UZLINEI

Am plecat din Mahmudia Noastra destul de tarziu, undeva in jurul orei 10:00, lucru de altfel nerecomandat atunci cand planuiesti o tura atat de lunga, dar… eram dupa o serie de mai multe ture lungi si obositoare, zi dupa zi batusem apele si ne luase oboseala. In plus, de fiecare data cand pleci in tura este util sa detii urmatoarele informatii:

• Ora la care rasare soarele
• Ora la care apune soarele
• Faza lunii (ex: daca este “luna plina” poti naviga mai usor noaptea pe Dunare)
• Prognoza meteo
• Cotele apelor Dunarii la Tulcea (sa stii daca ai “apa buna” pentru zonele mai dificile ale turei)

In cazul nostru, prognoza meteo era excelenta, “apa buna” aveam intru-cat cota Dunarii la Tulcea era enorma – + 360 cm -iar ziua era suficient de lunga, soarele apunand in jurul orei 21:00. Asa ca am plecat la drum…

Am alimentat cu 70 L de benzina la statia Star 2000 de la Mahmudia, am luat o rezerva de 20 L de benzina intr-o canistra metalica pusa in chesonul din prova Pupezicii si am purces spre Cotul Uzlinei, in aval de Mahmudia Noastra.

Traseul urmeaza cursul Dunarii Vechi de la Mahmudia, trece prin fata portului si a capitaniei, apoi urmeaza pe dreapta santierul unde se incarca calcarul pentru combinatul de la Galati, usor de recunoscut dupa macaralele enorme, apoi, mergand spre aval, malurile devin “pustii”, nu mai sunt case, este doar… Dunare.

Traseul continua pe Dunare Veche aval de Mahmudia pana la intrarea pe Dunarea Noua de la Mahmudia, care ne scoate in Cotul Uzlinei. Punctul de intrare pe Dunare Noua se recunoaste usor in conditiile in care se tine malul drept. Dunarea Veche se duce catre stanga (NE) intr-o zona in care albia Dunarii este extrem de lata. Intrarea pe Dunarea Veche este marcata cu o geamandura verde, situata in mijlocul intrarii, mai aproape de malul stang, marcand limita senalului navigabil.

Intrarea pe Dunarea Veche – Bucla Uzlinei – nu face subiectul prezentului post, cu precizarea ca aceasta intrare este deosebit de dificila in conditii de ape mici, fiind “intinsura”, respectiv apa foarte mica pe toata zona de intrare.

Traseul nostru continua spre SE, intrarea pe Dunarea Noua fiind imposibil de ratat intru-cat malurile se “regularizeaza”, se vede ca este tronson sapat de mana omului.

Dunarea Noua de la Mahmudia se caracterizeaza printr-o adancime foarte mare pe tot parcursul (circa 20 m) si este in general o zona ferita de vant, care nu face valuri nici in caz de furtuna. Malurile sunt intesate de copaci si trunchiuri prabusite, functie de nivelul apei unele se vad, altele nu, acostarea necesitand prudenta. In conditiile unei cote scazute (+ 100 cm la Tulcea) sau chiar foarte scazute (+ 50 cm la Tulcea sau mai putin), malurile inalte si abrupte fac imposibila acostarea, cu exceptia unor intranduri in mal.

Spre finalul Dunarii Noi de la Mahmudia sunt niste trunchiuri pe malul drept care ies din apa indiferent de cota, iesirea efectiva in Cotul Uzlinei fiind marcata de “Cei Doi Frati” – doi stalpi uriasi de inalta tensiune care trec firele electrice de pe un mal pe altul al Dunarii Noi. Firele de inalta tensiune sunt marcate cu niste sfere care, in conditiile utilizarii unui radar pentru navigatia pe timp de noapte, pot indica o alarma falsa, recte prezenta unei barci in zona.

In Cotul Uzlinei sunt numai doua optiuni, indiferent de traseul vizat :

(1) Prima optiune, oarecum pe drept – inainte venind de la Mahmudia, spre E – SE, conduce in aval pe Bratul Sfantu Gheorghe, catre localitatea Sfantu Gheorghe.

(2) A doua optiune, catre stanga venind de la Mahmudia, spre NE, conduce in amonte catre satul Uzlina, recte catre intrarea in Canalul Uzlina.