Delta de Vest – Canalul Pisciani (Lacul Alb)

Sunt in total 5 puncte critice, 3 constand in aglomerari de trunchiuri si craci, care pe ape mari plutesc si sunt vizibile, dar care pe ape medii sau mici pot fi fixate de fundul canalului si pot crea probleme deosebite, iar 2 constand in salcii prabusite de-a latul canalului, din mal in mal, una din salcii fiind partial submersata dar bine fixata in mal, cealalta fiind peste canal, permitand trecerea pe sub ea pe ape mari.Canalul Pisciani se poate parcurge numai pe ape mari in conditii de siguranta. Pe ape medii il consideram foarte dificil – 5 – iar pe ape mici il consideram imposibil de parcurs.

Canalul Pisciani face legatura intre Canalul Arhipenco si Lacul Alb. Orientarea generala a canalului este de la S catre N.

Intrarea pe Canalul Pisciani se recunoaste usor, intru-cat este deosebit de larga si de “primitoare”. Ea survine pe mana stanga (N) dupa ce Arhipenco, care la intrarea din Dunare are o orientare spre NE, carmeste catre E printr-o curba larga. Malul nordic al lui Arhipenco in zona intrarii pe Canalul Pisciani prezinta o zona usor inaltata (cca 1 m deasupra apei chiar in conditii de ape mari) si acoperita cu iarba (zona fiind posibil defrisata), padurea de salcii fiind usor retrasa pret de cativa zeci de metri. Pe malul drept (S) al lui Arhipenco sunt salcii pana in apa. Se remarca o zona defrisata si aici, unde buturugile se inalta in linie, la circa 1 m de la pamant, urmata de o salcie proeminenta.

Abordarea intrarii pe Canalul Pisciani venind dinspre Arhipenco trebuie facuta larg, perpendicular pe mijlocul canalului, intru-cat Canalul Pisciani lasa intinsura pe mana stanga (V), in sensul de intrare descris.

Asa cum am spus, intrarea iti da impresia ca Pisciani este un canal mare, navigabil. Din pacate … este doar o impresie ! La intrare apa masoara peste 2 m (in conditii de ape mari).

Pe masura ce ne indepartam de Arhipenco si apare padurea pe ambele maluri, Canalul Pisciani incepe sa se stranga, latimea lui scazand considerabil si pierzand treptat aspectul de canal mare, navigabil. Malurile inalte (1 m sau chiar mai mult in anumite locuri deasupra oglinzii apei, pe ape mari) si poienile frumoase permit camparea (interzisa prin lege !!!) in conditii deosebite.

Canalul Pisciani inainteaza aproape rectiliniu printre malurile impadurite, latimea lui, incepand cu a doua jumatate, scazand sub 8 m. Pe maluri se pot observa din loc in loc trunchiuri masive de salcii prabusite, probabil indepartate de pescari. O data cu parcurgerea primei jumatati a Canalului Pisciani, salciile ajung sa se impreuneze deasupra capului formand o veritabila “catedrala” verde, plina de pasaret.

Primul obstacol este intalnit undeva in zona jumatatii distantei dintre Arhipenco si Lacul Alb, constand intr-o adunatura de trunchiuri si carci plutitoare pe ape mari, care blocheaza partial canalul. Obsacolul se ocoleste destul de facil (pe ape mari) prin dreapta dar ca masura de siguranta este recomandata ridicarea motorului si deplasarea cu viteza mica, in nici un caz in glisare sau cu barca “la jumate”. Dupa depasirea obstacolului peisajele devin parca mai frumoase, lumina patrunzand prin diverse fante ale “catedralei” verzi, creand astfel pe suprafata apei un joc superb de lumini si umbre in diverse nuante de verde.

Un al doilea obstacol se intalneste in zona ultimei patrimi a canalului, mai dificil decat primul dar de aceeasi “consistenta”: o aglomerare de trunchiuri si craci plutitoare (pe ape mari). Obstacolul se depaseste de aceasta data prin stanga (V) cu deosebita atentie. Este recomandata oprirea motorului si ridicarea acestuia din apa, deplasarea efectuandu-se la ghiondir, ca o masura de precautie suplimentara.

Din acest punct, desi are inca maluri ferme cu salcii batrane, practic Canalul Pisciani patrunde adanc in inima Lacului Alb. Daca ne uitam pe harta cu atentie, practic canalul formeaza un “promontoriu” enorm in lac. Ceva mai incolo, printre trunchiurile de salcii, se poate vedea deja apa Lacului Alb.

Un al treilea obstacol, si mai dificil decat primul, constand intr-o salcie batrana rupta, pe jumatate submersata, care bareaza canalul dintr-o parte in alta, impune atentie la depasirea lui, obligatoriu la ghiondir si pe ape ceva mai mici, se impune bascularea barcii peste trunchi. Obstacolul se depaseste prin dreapta (E) intrucat pe malul stang (V) trunchiul masiv sta inca sprijinit pe mal.

Parca cu fiecare obstacol depasit peisajele devenind mai frumoase, constatam ca padurea se rareste desi malurile sunt inca ferme si incepe sa se vada printre copaci, in lateralul nostru, de o parte si de alta, apa sclipitoare a Lacului Alb. In aceasta ultima portiune (practic ne mai despart cateva sute de metri de intrarea efectiva in lac) malurile de pamant sunt “la rasul apei” pe ape mari, camparea fiind riscanta.

Cand aproape sa ajungem in lac, gasim un al patrulea obstacol: o salcie rupta, cazuta de pe malul drept (E), dintr-un mal in altul. Obstacolul nu este foarte dificil de trecut, intru-cat salcia nu s-a rupt de la baza ci undeva de la circa 1.5 m inaltime de la sol, iar cracile si varful salciei sprijina pe malul stang. Obstacolul se abordeaza prin dreapta (E) cu atentie, practic se trece pe sub trunchiul cazut. Pe ape medii si mici trecerea poate fi foarte dificila sau chiar inaccesibila, din cauza imposibilitatii apropierii barcii suficient de malul drept pentru a avea suficient spatiu de trecere pe sub salcie.

Apropierea de Lacul Alb este semnalata de disparitia copacilor, pe malurile inca ferme locul acestora fiind luat de arbusti si tufisuri. Adancimea apei scade dramatic, chiar pe ape mari, la circa 1 m. Apa, in sezon, este colmatata complet cu vegetatie acvatica, facand dificila inaintarea unei barci cu motor mic si punand probleme guvernarii cu acuratete a barcii.

Chiar inainte de intrarea in Lacul Alb (100 – 150 m) se intalneste un al cincilea obstacol de aceeasi factura si dificultate ca primul, care se depaseste destul de facil prin stanga (V).

Intrarea in Lacul Alb este marcata de aparitia stufului pe malurile Canalului Pisciani, chiar la intrarea in lac latimea canalului fiind undeva sub 5 m. Se remarca la iesirea in lac o serie de plauri care pot bloca intrarea in lac. Atragem atentia asupra acestor plauri intru-cat, in cazul blocarii intrarii dupa patrunderea in Lacul Alb, pot constitui o problema pe drumul de intoarcere.

In ansamblu, consideram canalul Pisciani un canal frumos, cu peisaje deosebite care fac sa merite parcurs, insa nu trebuie uita faptul ca este un canal dificil, cu cinci puncte critice, accesibil numai pe ape mari. Apreciem ca fiind extrem de dificil – 5 – pe ape medii si imposibil de parcurs pe ape mici.