Delta de Sud – Canalul Zaton-Buhaz
1. Canalul poate fi parcurs: Pe ape mici / Pe ape medii / Pe ape mari
2. Grad de dificultate: 5/5 – Foarte Dificil
3. Coordonata GPS 1: (V, Intrarea din Canalul Perisor)
| Lat. N | Long. E |
|---|---|
| 44.80531852542621 | 29.26391229629492 |
4. Coordonata GPS 2: (E, Iesirea in Garla Turceasca)
| Lat. N | Long. E |
|---|---|
| 44.89134028051921 | 29.583653068542553 |
5. Lungime aproximativa: 29.37 km
6. Adancime medie aproximativa: 2 – 3 m
7. Puncte critice: DA
Obstacolul poate fi depasit prin traversare directa cu barca, oprind motorul si ridicandu-l la maximum si folosind ghiondirul pentru “propulsie”, deoarece trunchiul plutitor are o zona curbata submersata care lasa ceva apa deasupra.
Pericolul mare al acestui prim obstacol de pe Canalul Zaton-Buhaz consta in vizibilitatea redusa a obstacolului. In conditiile parcurgerii canalului cu barca in glisare, venind dinspre Canalul Perisor, acest trunchi poate scapa neobservat unui conducator mai putin experimentat.
Coordonatele aproximetive ale acestui prim obstacol de pe Canalul Zaton-Buhaz sunt :
| Lat. N | Long. E |
|---|---|
| 44.808562 | 29.283112 |
Distanta dintre capatul vestic al Canalului Zaton-Buhaz (intrarea dinspre Canalul Perisor) si acest prim obstacol este de cca. 1.53 Km.
Blocajele succesive si din ce in ce mai dificil de strapuns incep “timid” la cca 1.61 km de primul obstacol descris anterior (in zona intersectiei cu Canalul de acces catre Lacul Zatonul Mare) si continua pana in apropierea intersectiei cu Canalul Lejai. Ceea ce face extrem de dificil acest obstacol este in primul rand lungimea lui enorma: cca. 6.53 km.
Acest blocaj infernal cu vegetatie si plauri poate fi parcurs, insa solicita la maximum atat pe conducatorul barcii cat si motorul acesteia. Indiferent de motorizare, pot fi parcurse continuu, in regim de deplasament, doar portiuni scurte de canal, dupa care motorul trebuie oprit, scos din apa si curatat de vegetatie pentru a avea racire.
Ca si “element de noutate”, Canalul Zaton-Buhaz a fost parcurs in anul 2013, de la E la V, de catre o echipa curajoasa din Galati, avand in dotare lotci de lemn cu vasle, unele lotci avand “motorase” de 2 CP. Pentru a depasi acesasta succesiune infernala de obstacole au folosit pe post de ghiondir parusul (niste bete lungi de 4 – 5 m care permit ridicarea unei vele care sa propulseze lotca).
Cei care se incumeta sa parcurga aceasta portiune a Canalului Zaton-Buhaz trebuie sa ia in considerare cateva aspecte foarte importante.
Un prim aspect il constituie lungimea extrema a obstacolului. Acest lucru se traduce in primul rand prin durata excesiva de parcurgere, care poate varia de la 2-3 ore pana la 6-7 ore, functie de motorizare si de indemanarea conducatorului barcii.
Deasemenea trebuie luata in calcul si oboseala generata de manevrele succesive de curatare a motorului barcii de vegetatie.
Avand in vedere lungimea extrema a obstacolului, conducatorul barcii trebuie sa stie faptul ca motorul barcii va fi fortat la maximum IN MOD CONTINUU si mai ales, o perioada indelungata de timp. Daca stie ca are sau poate avea probleme de racire este mai bine sa se decida sa nu abordeze acest pasaj EXTREM DE DIFICIL.
Un al doilea aspect il constituie adancimea mare a apei. Asa cum am mai spus, Canalul Zaton-Buhaz este un canal adanc, avand o adancime medie de 2-3 m pe toata lungimea lui, indiferent de cota apelor Dunarii la Tulcea. Ca urmare, pentru siguranta, conducatorul barcii trebuie sa dispuna de cel putin un ghiondir solid de minim 4 m lungime. In caz contrar, un ghiondir mai scurt este inutilizabil.
Un al treilea aspect il constituie obstacolele submersate, “intepenite” in vegetatie. Desi practic Canalul Zaton-Buhaz este complet colmatat in aceasta sectiune, in perioadele de ape mari si mai ales in timpul cresterii abrupte a cotei apelor Dunarii , exista pe canal un curent puternic care cara cioate. In perioadele stationare sau de descrestere a cotei, aceste cioate se intepenesc in vegetatie, vegetatie care in timpul verii le acopera complet si le fixeaza intre tulpinile lor. Aceste cioate sunt practic invizibile in “masa verde” care acopera canalul.
Aceste cioate pot avaria elicea barcii, fapt pentru care recomandam, in conditiile parcurgerii acestei sectiuni a Canalului Zaton-Buhaz, sa existe CEL PUTIN O ELICE DE REZERVA pe barca, impreuna cu ustensilele necesare inlocuirii elicei.
Un al patrulea aspect demn de luat in seama in cazul intentiei de a aprcurge aceasta portiune extrem de dificila a Canalului Zaton-Buhaz este imposibilitatea camparii. Malurile Canalului Zaton-Buhaz nu permit camparea aproape in nici o sectiune a canalului, cu atat mai putin in aceasta sectiune blocata. In conditiile intreruperii turei din varii motive singura optiune este innoptarea pe barca.
In fine, ultimul aspect de subliniat il constituie lipsa oricarei posibilitati de retragere. O data intrat in aceasta zona colmatata a Canalului Zaton-Buhaz, in cazul deciziei de a abandona tura, singura cale de retragere o constituie intoarcerea sau… continuarea turei. In ciuda faptului ca, o data “sparta” vegetatia, pare ca ramane un culoar de trecere, acest lucru este complet fals. Conducatorul barcii trebuie sa se astepte la aceeasi dificultate a obstacolelor si la aceeasi durata de parcurgere, chiar daca decida sa se intoarca din drum.
Mai trebuie stiut faptul ca portiunea cea mai dificila a blocajului se gaseste spre extrenitatea estica, chiar inainte de intersectia cu Canalul Lejai. Acolo, un plaur de circa 20 m blocheaza complet canalul. Plaurul este atat de gros incat nu poate fi “taiat” cu elicea, singura optiune fiind ocolirea lui prin partea dreapta (S), direct prin stuful compact.
Coordonatele aproximative ale sectiunii in care Canalul Zaton-Buhaz este complet colmatat sunt:
| Lat. N | Long. E |
|---|---|
| 44.812575 | 29.305895 |
| Lat. N | Long. E |
|---|---|
| 44.818902 | 29.382435 |
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.