Delta Centrala – Canalul Magistral

Canalul Magistral nu prezinta obstacole majore (n.r. 2014) cu exceptia blocajului final cu plaur spre sud, blocaj care nu poate fi depasit pentru a iesi pe Garla Perivolovca. Dificultatea Canalului Magistral consta in primul rand in colmatarea lui cu vegetatie acvatica abundenta si in adancimea destul de mica a apei.

Canalul Magistral prezinta in Sectiunea Sudica (la sud de intersectia cu Canalul Suez) o succesiune de “dopuri” de rizeac (vegetatie acvatica) impanate deseori cu stuf, fapt care face imposibila glisarea si impune o inaintare lenta si anevoioasa. Dupa depasirea fiecarui “dop” este necesara curatarea motorului de vegetatie pentru a avea racire.

In zonele cu apa buna care separa “dopurile” de rizeac si stuf, la mica adancime apare bradisul, o alta planta acvatica (subacvatica) care face inaintarea deosebit de dificila.

Deoarece este foarte rar parcurs, exista riscul intalnirii unor scule pescaresti (plase, taliene, vintire) care sa bareze intreg canalul.

Adancimea mica (cca. 1.0 m) si fundul nisipos al canalului impun o inaintare foarte prudenta, stiut fiind faptul ca nisipul “toaca” elicea cu mare usurinta, consistenta lui fiind mult mai mare decat cea a namolului. Deasemenea pot fi intalnite damburi subacvatice de nisip care pot avaria serios ambarcatiunea sau motorul in caz de impact.

Sectiunea Nordica a Canalului Magistral (la nord de intersectia cu Canalul Suez) nu prezinta obstacole cunoscute. Adancimea apei creste catre 1.50 m, latimea canalului creste spre 10.0 m iar colmatarea cu vegetatie acvatica dispare. Recomandam insa parcurgerea Sectiunii Nordice a canalului cu prudenta, in regim de deplasament, deoarece fundul canalului este tot nisipos si exista riscul intalnirii unor damburi submersate.

Deasemenea recomandam o prudenta sporita la iesirea de pe Canalul Magistral pe Canalul Litcov deoarece in acea zona malurile canalului au fost intarite cu piatra si exista riscul unor obstacole submersate.

Aspecte generale :

Canalul Magistral este un canal artificial (sapat), situat in Delta Centrala, avand o orientare generala de la sud la nord. Canalul Magistral face legatura intre Sectiunea Sudica a Garlei Perivolovca, intersectia cu aceasta situandu-se la cca. 0.5 Km nord de intrarea pe garla de pe Bratul Sfantu Gheorghe si Canalul Litcov situat la nord, intersectia cu Canalul Litcov fiind la numai 0.50 Km vest de iesirea Litcovului pe Canalul Caraorman.

Intrarea Sudica pe Canalul Magistral de pe Garla Perivolovca este inabordabila fiind complet blocata de copaci cazuti si vegetatie acvatica. La nord de Intrarea Sudica pe Canalul Magistral, acesta inainteaza, pret de cca 4.0 Km, paralel cu Garla Perivolovca la o distanta de cca. 100 m spre est de aceasta,. Aici se gaseste un scurt Canal de Legatura spre vest cu Garla Perivolovca, insa si acesta este inabordabil, fiind complet blocat.

Mergand de la sud la nord, inainte (la sud) de intersectia cu Canalul de Legatura cu Garla Perivolovca, la cca. 2.50 Km distanta de Intrarea Sudica, Canalul Magistral intersecteaza un Canal de Legatura spre est cu Lacul Erenciuc. Din pacate si acest canal este inabordabil, fiind complet blocat. Canalul de Legatura dintre Canalul Magistral situat la vest si Lacul Erenciuc situat la est a fost abordat de la est la vest in cadrul Turei in Delta 10.09.2011 – O alta plimbare pe Erenciuc cu incercare de strapungere a canalului de legatura cu Canalul Magistral.

Dupa intersectia cu Canalul de Legatura spre vest cu Garla Perivolovca, Canalul Magistral se desparte de Garla Perivolovca si isi schimba orientarea mergand de la sud la nord aproape rectiliniu, pret de cca. 8.50 Km, pana la intersectia spre vest cu Canalul Suez. Aceasta intersectie este prima “poarta de intrare” pe Canalul Magistral, Canalul Suez facand legatura intre Garla Perivolovca situata la vest si Canalul Magistral situat la est. Canalul Suez este abordabil in conditii de ape medii – plaja superioara sau de ape mari.

Canalul Magistral isi continua parcursul spre nord, apoi se orienteaza usor catre nord-est pentru a iesi pe Canalul Litcov dupa cca. 3.30 Km de la intersectia spre vest cu Canalul Suez. Intrarea Nordica pe Canalul Magistral de pe Canalul Litcov este abordabila in conditii de ape medii – plaja superioara sau de ape mari.

Dupa intersectia cu Canalul de Legatura (blocat) cu Garla Perivolovca, Canalul Magistral strabate de la sud la nord extremitatea vestica a Grindurilor Nisipoase Caraorman, zona numita pe multe harti militare “Nisipurile Caraorman”.

Concluzionand, accesul pe Canalul Magistral este posibil numai pe urmatoarele intrari (n.r. 2014):

1. Intersectia cu Canalul Suez.
2. Intrarea Nordica de pe Canalul Litcov.

NOTA : Vom numi Sectiunea Sudica a Canalului Magistral sectiunea aflata la sud de intersectia cu Canalul Suez iar Sectiunea Nordica a Canalului Magistral, sectiunea aflata la nord de aceeasi intersectie.

Sectiunea Sudica a Canalului Magistral (la sud de intersectia cu Canalul Suez) :

Sectiunea Sudica a Canalului Magistral este arareori parcursa. Adancimea mica aapei, gradul ridicat de colmatare cu vegetatie acvatica precum si blocajul complet dinspre sud cu plaur impenetrabil (care impiedica iesirea pe Garla Perivolovca) il fac putin atractiv pentru barcagii. Sectiunea Sudica a Canalului Magistral este abordabila cu eforturi deosebite pe o distanta de cca 6.0 Km la sud de intersectia cu Canalul Suez.

Malurile Canalului Magistral in aceasta sectiune sunt ferme, nisipoase, fundul canalului fiind tot nisipos. Arareori rasar, mai ales pe malul estic, palcuri razlete de salcii. In anumite zone malul instufat face foarte dificila acostarea.

Sectiunea Sudica a Canalului Magistral nu permite retragerea catre Garla Perivolovca (spre sud sau vest) sau Lacul Erenciuc (spre est). Practic, parcurgerea acestei sectiuni impune intoarcerea pe acelasi drum, cel putin pana la intersectia cu Canalul Suez.

Sectiunea Nordica a Canalului Magistral (la nord de intersectia cu Canalul Suez) :

In Sectiunea Nordica Canalul Magistral are tot maluri ferme, nisipoase, insa stuful este mult mai putin prezent fata de Sectiunea Sudica. Stanga-dreapta se intind pasuni cu vegetatie inalta, arareori presarata de palcuri de salcii. Campatul este dificil din pricina vegetatiei inalte.

Sectiunea Nordica a Canalului Magistral este mult mai des parcursa, fiind practic o scurtatura pe ruta Perivolvca – Suez – Magistral – Litcov.

Iesirea Nordica pe Canalul Litcov este marcata prin existenta unor stalpi de inalta tensiune (“cei doi frati”) care trec liniile peste canal.

Canalul Magistral a fost parcurs “integral” in cadrul Turei in Delta 11.05.2014 – Japsa Harasimova, “Integrala” Suez si Magistral si Canalul Vatafu – Imputita.

Povestea Canalelor Suez si Magistral :

Canalele Suez si Magistral sunt doua canale artificiale (sapate) din Delta Centrala si sunt oarecum infratite prin povestea lor comuna. In perioada comunismului, in jurul anilor 1970, au inceput marile lucrari de “regularizare” a Deltei Dunarii. Atunci au inceput marile desecari care urmau sa “redea agriculturii” largi suprafete apartinand Deltei si tot atunci a inceput saparea canalelor noi care urmau sa faciliteze accesul la resursele Deltei : peste si stuf.

In zona despre care vorbim – extremitatea vestica a Nisipurilor Caraorman – exista o resursa suplimentara : nisipul cuartos, de o calitate extraordinara, materie prima esentiala pentru fabricarea unei sticle de inalta calitate. De la descoperirea acestei noi resurse, Ceausescu a planuit construirea unei Fabrici pentru Prelucrarea Nisipurilor Cuartoase chiar in Caraorman. Ruinele acestei fabrici care, desi finalizata si “data la cheie”, nu a functionat nici macar o zi, se pot vedea si astazi pe malurile Bazinului Caraorman, inainte de intrarea in comuna.

Insa inainte de a construi fabrica, trebuia facilitat accesul catre Comuna Caraorman. Dinspre nord, dinspre Bratul Sulina, accesul catre Caraorman era asigurat de la Crisan pe Canalul Crisan / Caraorman. Insa dinspre sud, accesul pe Garla Perivolovca si apoi prinderea Canalului Crisan / Caraorman catre sud-est pana in Comuna Caraorman reprezenta un ocol enorm.

Fiind bine-cunoscuta obsesia lui Ceausescu de a “dezvolta” activitatea economica pe Bratul Sfantu Gheorghe, s-a luat decizia scurtarii drumului de pe Brat catre Comuna Caraorman prin saparea Canalului Magistral. Din pacate, configuratia terenului nu a permis rezultatele scontate, Canalul Magistral urmand practic la est cursul Garlei Perivolovca pe o distanta de cca. 4.0 Km la nord de Intrarea Sudica pe garla, abia ulterior abordand un traseu rectiliniu catre nord pana la iesirea pe Canalul Litcov, scurtand intr-adevar drumul catre Comuna Caraorman.

Garla Perivolovca leaga Bratul Sfantu Gheorghe la sud de Canalul Litcov situat la nord. Insa Intrarea Sudica pe Garla Perivolovca se face de pe o “meandra” a Bratului Sfantu Gheorghe – Micul “M” de la Dunavat” – iar iesirea Garlei Perivolovca pe Litcov se face pe sectiunea finala a canalului, la scurta distanta de iesirea Litcovului pe Canalul Caraorman. Nici “meandra” de pe Sfantu Gheorghe si nici Litcovul in sectiunea estica nu prezinta curent consistent, ca urmare nici Garla Perivolovca nu are curent. Cu atat mai putin Canalul Magistral.

Lipsa curentului a condus la o colmatare masiva a Canalului Magistral, in special in sectiunea sudica, spre Bratul Sfantu Gheorghe.

Suplimentar fata de proiectul “Magistralului”, a fost sapat catre vest inca un canal care sa aduca apa pe canal de pe Garla Perivolovca, situat intre Lacurile Onofreiova si Chirilova la sud si Lacul Cuibida la nord. La bascalie, localnicii l-au numit “Canalul Suez”. Insa, din pacate, nici saparea acestui canal intre Garla Perivolovca la vest si Canalul Magistral la est nu a rezolvat problema lipsei curentului de pe Canalul Magistral, implicit a colmatarii.

Pe Internet circula doua teorii cu privire la originea Canalului Magistral, in opinia noastra complet gresite :

1. Ceausescu intentiona sa deschida niste orezarii in sectiunile marginite de Canalul Magistral la est si Garla Perivolovca la vest.

Pe teren nu exista nici o marturie in acest sens, nici o urma de orez, chiar salbaticit si nici o urma de amenajare.

2. Lacurile dintre Canalul Magistral la est si Garla Perivolovca la vest – Chirilova, Onofreiova, Cuibida – s-au format in urma deschiderii Canalului Magistral, prin inundarea zonelor adiacente canalului spre vest.

Lacurile Chirilova, Onofreiova si Cuibida apar pe hartile militare rusesti incepand cu anul 1963, cu mult inainte de saparea Canalului Magistral. Mai mult, nici macar in conditii de ape mari, pe cote deosebite, aceste lacuri nu au deschidere catre est. Insa toate aceste lacuri comunica cu Garla Perivolovca, de unde se alimenteaza cu apa.

Ture in care au fost parcurse diverse sectiuni ale Canalului Magistral sau intrari pe canal :

1. Tura in Delta 2015.12.06 – Integrala Perivolovca si Lacurile Puiulet, Lumina, Puiu si Rosu cu o tentativa pe Canalul Ivancea si retragere prin Erenciuc

2. Tura in Delta 2015.05.30 – O incursiune pe Canalul Vatafu-Imputita pana pe Lacul Vatafu cu retragere prin Lacul Erenciuc

3. Tura in Delta 2014.10.19 – Delta Centrala : Lacurile Bijan (Vatafu), Lumina, Puiu si Erenciuc

4. Tura in Delta 2014.05.11 – Japsa Harasimova, “Integrala” Suez si Magistral si Canalul Vatafu-Imputita

5. Tura in Delta 2013.04.27 – Incercarea de parcurgere a Canalului Magistral

6. Tura in Delta 2012.05.26 – Canalul Suez si Canalul Magistral din Delta Centrala, apoi Delta de Vest cu Lacul Fortuna si Lacul Baclanestii Mari

7. Tura in Delta 2011.09.10 – O alta plimbare pe Erenciuc cu incercare de strapungere a canalului de legatura cu Canalul Magistral