14.05.2011 – Un episod inedit : Cum s-a nascut “Barcuta mea gonflabila de la Decathlon” si “Pupezica”

SECTIUNEA III : (text neprelucrat, preluat de pe Barcaholic)

Nu am vazut Delta pana anul trecut (n. r. anul 2011). Stiam de ea (in sensul poetic si practic) deoarece bunicul meu era mare pescar. Maximum pentru el era sa mearga in Delta – somn si stiuca + inot… Din povestirile lui, trecea Dunarea inot fara probleme… Am mancat peste toata copilaria mea, icre, si am ascultat povestiri pescaresti… dar nu m-am dus acolo (aici  ) niciodata !!! De ce ? Nici eu nu stiu…

Am batut tara asta cu piciorul… la propriu. Toata tara, dar am iubit si iubesc muntele…

Catarare, alpinism … (apropos, pentru cei care nu sunt familiarizati, este o mare diferenta intre catarare si alpinism !!! ) Si totusi, de la verticala aspra a peretelui de stanca, de la creasta acoperita de zapada pe care mergi si nu stii daca sub tine este stanca sau haul… am ajuns in Delta ! De la flori de colt, sangele voinicului si garofite de Piatra Craiului… am ajuns la stanjenei galbeni… si culmea, chiar ma farmeca, de la brazi si paduri batrane si neumblate, am ajuns sa ma incante salciile… De ce ? Cred ca intrebarea este legitima…

M-am intrebat de multe ori si nu stiu daca gasesc raspunsuri sau justificari… Apa, de care mi-e frica, m-a fermecat de la prima tura… Nu vreau sa dau valoare de “final” sau “definitiv” spuselor mele, dar cred ca am gasit o “explicatie”…

Cand faci turism alpin, cu atat mai mult cand practici alpinismul, catararea sau skiul, lumea nu are limite… Ajungi acolo unde altul nu poate ajunge… si nu comparatia este cea care-ti da satisfactie, ci libertatea. Drumul tau nu este finit, nu apare un obstacol in fata ta si tu, gata, te opresti. “Mergi” unde vrei, cand vrei… daca vrei. Esti propriul tau stapan si te misti intr-un spatiu care practic nu are limite. De fapt, singura limita esti CHIAR TU !!!

Nu cred ca mi-as pune barca pe un lac, as suferi groaznic. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, spun numai ce gandesc. In Delta “TOTUL COMUNICA”, canale nesfarsite, lacuri, bratele Dunarii, marea… si se poate si mai incolo. In Delta totul este “NOU”… In Delta esti (poti fi) liber si poti sa o ridici cat de sus vrei…Apropos de caiacisti, mi s-au umezit palmele de emotie / stres / poate chiar spaima acuta… cand am citit turele de pe Razelm !!!

Am si eu ceva aventuri, poate le voi povesti… In Delta singura limitare esti chiar TU.
Junior member… am ceva stress sa fac consideratii de valoare, asa ca voi incerca sa “citez” ceva din memorie…

Cand eram la inceputuri intr-ale alpinismului (apropos, si pe “asta” l-am “ridicat sus”) citeam o carte… citeam si o reciteam… Se numeste “Cuceritorii Inutilului” si este scrisa de Lionel Terray, Lionel Terray – Wikipedia, the free encyclopedia doar pentru informare!

Unul din cei mai mari alpinisti ai lumii, cel care a cucerit Makalu (8-miar in Himalaya), incerca sa-si explice ce ii atrage pe oameni pe stanca, in perete, “sus”… in conditii extrem de dificile. Una din explicatiile date de el (pe care incerc sa o citez aproximativ) este ca “asa incercam noi sa invingem mediocritatea, pentru care nu chiar toti suntem facuti”.

Asta cred si eu despre cei pe care “i-am intalnit” pe acest forum (n. r. forumul Barcaholic) … ca asta este forma noastra de a invinge mediocritatea !

P. S. Daca am suparat pe cineva, ma voi rezuma doar la descris ture in stil “academic”

( Articol preluat din Barcaholic – Topicul  “Barcuta mea gonflabila de la Decathlon”  – Postul (40)  din data de 07.05.2012, autor : Pupezica )