Reply To: Intrunire in Delta Dunarii 3 sau(2016 nr,1 )
User Sumila wrote on 29.03.2016 :
Buna seara,
Va rog sa ma ajutati cu un sfat. De curand am achizitionat o elica de rezerva pentru tura.Motorul este Yamaha F20BMHL model 2014 cu elica 9.25 X 12-J1.
Am cumparat o elica de rezerva din aluminium Solas, 3 pale, 9.25 X 9.75. Am optat sa am pentru tura o elica de tractiune deoarece am constatat ca barca avand 3 persoane nu mai intra in glisaj. Cu doua persoane si un bagaj de cca. 45 kg am avut o viteza medie (amonte+aval pe Dunare) de 57 km/ora.
Dupa achizitionarea elicei de rezerva pentru tura am gasit pe net elice cu 4 pale compatibila la motorul meu. Elica aluminium, Solas, 4 pale, 9.25 X 9. Fiul meu insista sa o cumpar si pe acesta.
EXISTA O ASA MARE DIFERENTA INTRE ELICE INCAT SA MERITE SA O ACHIZITIONEZ SI PE ACESTA SAU SUNT BANI ARUNCATI IN VANT LA DIFERENTA DINTRE ELE !!!
Cine are cunostinte temeinice despre cele de mai sus rog sa transmita un sfat. Cum ar fi mai bine sa fac ?
In primul rand vreau sa precizez faptul ca nu sunt inginer navalist si nu am cunostinte temeinice in ceea ce priveste alegerea elicelor cele mai potrivite pentru o barca. Tot ceea ce voi scrie se bazeaza pe diverse observatii empirice si pe experienta acumulata in cadrul turelor din Delta.
In cazul celor doua elice pe care le-ati achizitionat, mi se pare prea mica diferenta de pas pentru ca una (cea cu pasul mai mare) sa fie de fuga si cealalta sa fie elice de tractiune. Pentru un motor Mercury de 100 CP, pitch-ul de 17′ este de tractiune, cel de 19′ este mediu si cel de 21′ este de fuga, diferenta de la un tip de elice la alta fiind de 2′ per pas !
In cazul barcutei mele, sensibil mai grea (cca 700 kg fara bagaje si fara pasageri) si mai puternic motorizata (100 CP), ea intra in glisare la viteze usor superioare valorii de 30 – 35 Km/h. Viteza de 57 km/h obtinuta cu barca Dvs. mi se pare perfect acoperitoare pentru ca barca sa intre in glisare.
In acelasi timp, un calcul aproximativ arata ca o barca gliseaza in cazul unei “puteri instalate” de cca 15 – 20 Kg / CP. In cazul barcii Dvs. (despre care nu stiu cat cantareste dar stiu ca este motorizata cu un outboard de 25 CP), puteti glisa avand o greutate totala maxima de cca 500 kg.
Ceea ce nu am inteles din postul Dvs. este daca barca nu a glisat cu cu elicea normala, fiind incarcata cu 3 persoane si bagaj de cca 45 kg, dar a atins o viteza de cca 57 Km/h, sau ati probat elicea de tractiune si a barca glisat, atingand viteza mentionata in conditiile date ?
Fac o observatie : in general, pentru turele in care barca este incarcata sau pentru contitii dificile (ex : parcurgerea unor trasee colmatate cu vegetatie acvatica sau in cazul taierii plaurilor), este recomandat a se alege o elice de tractiune.
Ceva “documentatie” despre alegerea “pitch”-ului elicei se gaseste aici : Ce este pasul elicei (pitch) ?
Alegerea unei elice cu 3 sau 4 pale este, in opinia mea, numai o optiune personala. In cazul meu, pentru barcuta Pupezica, eu prefer elicea cu 4 pale. Exista niste diferente importante in cazul folosirii trimm-ului, insa acest lucru nu se aplica in cazul motorului Dvs. pe care il banuiesc ca are trim manual si nu electric.
Principalul motiv pentru care prefer elicea cu 4 pale nu este comportamentul barcii ci un anume sentiment de falsa siguranta : daca se avariaza (se rupe) o pala, mai raman 3 !!! In realitate rotorul elicei este descentrat, introducand vibratii importante in grup, respectiv in motor si barca, ceea ce risca sa avarieze motorul. Pe de alta parte, forta de tractiune a unei elice in 4 pale ramasa in 3 pale este superioara unei elice in 3 pale avariate, care si-a pierdut o pala.
Chiar daca ansamblul motor – elice este prevazut cu cel putin cu trei sisteme de protectie (bucsa de teflon, cedarea palei si “pas drapel”), in cazul unui soc puternic de obicei cedeaza pala.
In opinia mea, pentru o tura de tipul acesta in care planuim sa parcurgem niste trasee relativ safe (nu sa facem explorari), consider ca nu se justifica cumpararea a celei de-a treia elice (cea cu 4 pale). Insa, in “economia” generala a barcii si a turelor, in timp poate fi folositoare.
Deasemenea il rog pe dl.Pupezica cand are timp sa explice sau sa posteze o mica portiune din harta dumnealui cu problema ACOSTARII DIFICILE la facilitatile din satul Caraorman.
Prea multe nu sunt de spus in privinta acostarii in zona satului Caraorman. Canalul de acces catre zona satului Caraorman, se afla spre sud, oarecum in prelungirea Canalului Caraorman, dupa ce acesta lasa spre sud-est o derivatie (care in fapt este “canalul principal” care da in sudul Lacului Puiulet.
Canalul de acces catre satul Caraorman se largeste brusc, devenind un adevarat bazin situat oarecum in dreptul satului Caraorman, mai precis in dreptul ruinelor Fabricii de Nisipuri Cuartoase. Ce este de retinut :
1. Bazinul tine piatra (sau mai bine zis piatra si pietris) in zona malurilor, semn ca nu este un “bazin natural” ci a fost construit de mana omului. Acostarea la mal in dreptul “portului” este cel putin neplacuta (zgaraie chila,) daca nu chiar riscanta.
2. Satul nu este langa bazin ci un pic mai retras (cateva sute de metri). Dormitul la “gazda” lasa barcile complet nesupravegheate.
3. Exista un singur ponton de dimensiuni medii la care acostarea este imposibila : vine “regulat” un Pasager de mici dimensiuni care asigura legatura satului Caraorman cu lumea.
4. Paza barcilor este imposibila in cazul vizitarii Padurii de Stejari Negri. Ar trebui tocmit un om din sat.
Referitor la acesta zona va mai rog sa selectati CEA MAI SIGURA (Aug.- Sept., de evitat stancile de la intrarea nr.18) apropiere / intrare pe canalul de centura a satului Crisan in cazul navigarii cu barca de la Galati – Crisan. Nu folosesc peridoc pentru lansarea barcii in Mahmudia. Pentru mine plecarile in DD se fac din Galati.
O seara placuta tuturor si multa sanatate.
Am incercat sa sintetizez “traseul” de urmat in cazul accesului de pe Bratul Sulina pe Canalul Crisan – Caraorman aici : Intrarea 18.
Toate bune,
Pupezica